Soluția testată de România la Cernavodă, acum încercată și de Ungaria. Două barje vor fi scufundate pentru centrala de la Paks.
Soluția experimentată de România la Cernavodă, acum testată și de Ungaria
Într-un context alarmant al secetei severe ce afectează regiunea, autoritățile din Ungaria au decis să implementeze o intervenție de urgență pentru a preveni oprirea centralei nucleare Paks. Aceasta constă în scufundarea controlată a două barje în Dunăre, având ca scop creșterea temporară a nivelului apei, esențial pentru menținerea funcționării turbinelor centralei nucleare. Această măsură este inspirată de o soluție similară aplicată anterior de România la centrala de la Cernavodă, unde provocările legate de răcirea echipamentelor s-au amplificat din cauza scăderii nivelului Dunării.
Impactul secetei asupra centralei nucleare Paks
Centrala nucleară Paks se confruntă în prezent cu o capacitate de operare redusă, de doar 25%, din cauza condițiilor climatice extreme. Premierul ungar, Peter Magyar, a semnalat riscurile crescânde, avertizând că senzația de urgență se acutizează, iar nivelul Dunării ar putea atinge un prag critic, impunând astfel oprirea uneia dintre cele două turbine funcționale. În acest context, cele două barje, fiecare având aproximativ 80 de metri lungime, sunt considerate o soluție vitală pentru a răspunde cerințelor de apă pentru răcire.
Proiectul Bala 2 în România
Pe de altă parte, România se confruntă cu provocări similare și a decis să deblocheze urgent proiectul Bala 2, destinat să contribuie la creșterea nivelului Dunării de-a lungul axei centralei de la Cernavodă. Expertul în domeniu, Ilie Bolojan, a subliniat importanța strategică a acestei lucrări, considerând-o esențială pentru asigurarea alimentării corespunzătoare cu apă. Recent, pe 8 august, autoritățile române au scufundat patru barje în Dunăre, în încercarea de a redirecționa fluxul apei pentru a menține răcirea reactorului de la Cernavodă; însă, măsura s-a dovedit a fi temporară.
Provocările întâmpinate în România
În urma scufundării barjelor în Dunăre, s-a observat o creștere de 8 centimetri a nivelului apei, care a fost urmată rapid de o scădere de 5 centimetri în ziua imediat următoare. Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a menționat că formarea aluviunilor și modificarea curenților au generat obstacole în albia fluviului, perturbând debitele de apă și împiedicând rezultate favorabile în cadrul acestei acțiuni. Din cauza acestor lipsuri sistematice, Nuclearelectrica a fost nevoită să oprească temporar activitatea centralei de la Cernavodă.
Vulnerabilitatea centralelor nucleare
Ambele situații, atât cea din România, cât și cea din Ungaria, evidențiază o vulnerabilitate majoră a centralelor nucleare ce depind de surse de apă naturale pentru sistemele lor de răcire. Evenimentele recente subliniază importanța dezvoltării soluțiilor inovative și adaptate la condițiile climatice extreme, având în vedere provocările tot mai complexe cu care se confruntă infrastructura energetică din Europa de Est. În acest sens, este esențial ca autoritățile să acționeze proactiv, pentru a preveni astfel de crize în viitor, asigurându-se că energia nucleară rămâne o opțiune sigură și fiabilă.


