Râul care face față secetei: De ce Someșul ar putea avea mai multă apă, în timp ce Dunărea și alte râuri din România seacă.
Râul care înfruntă seceta: De ce Someșul ar putea avea mai multă apă, în timp ce Dunărea și alte râuri din România seacă
Într-un peisaj alarmant privind resursele de apă din România, Dunărea, unul dintre cele mai semnificative râuri ale țării, s-a apropiat de cote alarmant de scăzute, atingând minimul istoric. Această situație este agravată de faptul că majoritatea cursurilor de apă din România se confruntă cu scăderi considerabile ale debitului. Cu toate acestea, Someșul, un râu cu o importanță regională semnificativă, se distinge ca o excepție surprinzătoare, având perspective de a beneficia de o creștere a resurselor sale de apă, contrar tendințelor generale care afectează țara.
În vara anului 2026, situația apelor din România a fost una critică; rivers a înregistrat debite extrem de scăzute, iar fluviul Dunărea a cunoscut un debit de numai 1.450 de metri cubi pe secundă, în comparație cu o medie multianuală de 3.900 de metri cubi pe secundă, valoare normală pentru luna august. Această realitate a condus la implementarea de restricții severe în aprovizionarea cu apă pentru irigații, culminând cu oprirea preventivă a Unității 1 a Centralei Nucleare de la Cernavodă din cauza nivelurilor alarmant de scăzute ale apei.
Reacția autorităților române nu a întârziat să apară, recunoscând gravitatea crizei iminentă a apei. În acest context, Strategia Națională privind Adaptarea la Schimbările Climatice, emisă în august 2024, prevedea o scădere semnificativă a debitelor pentru majoritatea bazinelor hidrografice din țară, cu unele dintre acestea riscant de a înregistra o diminuare de până la 40% în următoarele decenii. Totuși, pentru bazinul Someșului, documentele oficiale au subliniat o posibilitate neobișnuită de creștere a resurselor de apă, ceea ce a surprins pe mulți.
Simulările realizate de autorități au evidențiat o prognoză optimistă, evidențiind o creștere medie a resurselor de apă cu 6% până în anul 2050. În anumite subbazine ale Someșului Mic, se estimează chiar avansuri de până la 23%. Totuși, această apreciere nu trebuie interpretată ca o garanție împotriva secetei, având în vedere că, în august 2026, debitele din bazinul Someșului erau încă sub 30% din valorile medii lunare.
Un factor esențial care contribuie la această dezvoltare favorabilă a resurselor de apă în zona Someșului este reprezentat de precipitațiile abundente. Deși în întreaga țară se prevăd scăderi medii cu 3,2% ale precipitațiilor, bazinul Someșului este anticipat să beneficieze de o creștere anuală de aproximativ 5,5%. Această zonă, caracterizată de un relief variat și de o importanță semnificativă a suprafețelor montane, beneficiază de precipitații considerabile, care pot ajunge până la 1.400 de milimetri anual în zonele montane, cum ar fi Munții Rodnei și Apuseni.
Cu toate acestea, chiar și cu o creștere anuală a resurselor de apă, riscurile de secetă nu dispar complet. Proiecțiile sugerează o redistribuție a debitului pe parcursul anului, cu creșteri prevăzute în sezonul rece și scăderi semnificative în lunile de vară. Aceasta a fost o observație concretă în 2026, când debitele din bazinul Someșului au fost extrem de reduse, în contrast cu prognozele pe termen lung care par a fi mai optimiste pentru perioada 2021-2050.
În plus, o resursă anuală mai mare nu vine fără provocări. Fenomenele meteorologice extreme, care pot provoca precipitații intense într-un timp scurt, pot genera viituri devastatoare și inundații, fără a contribui semnificativ la creșterea rezervelor de apă subterană. În acest context, guvernul român a subliniat că, în perioada 2021-2050, riscurile de inundații ar putea crește, iar expansiunea urbanizării și a suprafețelor asfaltate va accentua aceste riscuri. Astfel, un management eficient al resurselor de apă devine o prioritate esențială pentru a depăși provocările legate de schimbările climatice și pentru a asigura un viitor sustenabil acestei resurse vitale.
