„Mad Max” pe Marea Neagră: Cum își protejează Rusia petrolierele de dronele Ucrainei
„Mad Max” pe Marea Neagră: cum își apără Rusia petrolierele de drona Ucrainei
Într-un peisaj maritim dinamic, caracterizat de tensiuni și conflicte, Rusia recurge la soluții tactice improvizate pentru a proteja petrolierele sale ce transportă țiței prin Marea Neagră, în lumina amenințărilor tot mai crescute din partea dronelor ucrainene. Recent, a fost observat un petrolier vechi de 28 de ani, cunoscut sub numele de Caruzo, care navighează sub sancțiunile Uniunii Europene și Marii Britanii. Acesta a ieșit din Marea Neagră pe 11 august, având suprastructura complet acoperită cu plase de protecție, măsură menită să contracareze atacurile asupra infrastructurii energetice rusești.
Experți maritimi, inclusiv Yörük Işık, au comentat că aspectul navei a fost comparat cu vehiculele improvizate din filmele „Mad Max”, evidențiind nivelul îngrijorător la care Flota Rusă a ajuns pentru a-și asigura protecția. În paralel, Ucraina a raportat daune semnificative asupra portului militar din Novorossiisk, în care Rusia și-a relocat flota Mării Negre. Astfel, strategia de apărare a Rusiei a fost forțată să evolueze rapid.
Un alt petrolier sancționat, denumit Rizvel, a fost văzut navigând prin Marea Marmara, dotat cu măsuri de protecție similare cu cele ale vârstei Caruzo. Această expansiune rapidă a tacticilor de apărare subliniază amenințarea reală pe care dronele ucrainene o reprezintă, iar unele dintre aceste soluții, inspirate de tehnologii militare, dovedesc a fi insuficiente pentru a oferi o protecție totală.
În ceea ce privește petrolierul Caruzo, plasele de protecție acoperă chiar și puntea de comandă, iar măsuri menite să protejeze motorul au fost adăugate la pupa navei. Cu un pavilion sub Sierra Leone, Caruzo transportă în jur de un milion de barili de petrol rusesc, fiind parte a celei denumite „flote fantomă”, destinată exporturilor de petrol rusesc. Deși sancționat de mai multe țări occidentale, acest petrolier nu se află pe lista de sancțiuni a Statelor Unite.
Principiile de protecție implementate includ activarea plaselor și cuștilor metalice, având ca scop provocarea exploziei dronei la o distanță sigură față de nava principală, în timp ce rezervoarele cu apă, amplasate de-a lungul exteriorului navei, sunt menite să atenueze impactul unei eventuale explozii. Ucraina continuă să desfășoare atacuri sofisticate asupra infrastructurii rusești, având loc recent o operațiune majoră asupra portului Novorossiisk, unde au fost utilizate drone aeriene, rachete antinavă și drone maritime.
Acest atac, desfășurat în noaptea dintre 12 și 13 august, a vizat nu doar navele militare ruse, ci și pozițiile de apărare antiaeriană și infrastructura portuară, provocând distrugeri semnificative în această zonă strategică pentru Rusia, în contextul în care aceste atacuri au impus Moscovei o regândire a strategiei sale navale.
În încercarea de a întări securitatea, Rusia a început să instaleze plasă și bariere în jurul bazei navale din Novorossiisk pentru a descuraja incursiunile dronei maritime. Deși aceste măsuri au fost implementate încă din 2024, gradul de complexitate al sistemelor de apărare a crescut considerabil, pe fondul amenințărilor tot mai sofisticate la adresa flotei rusești.
Pentru Rusia, controlul Mării Negre nu este doar o chestiune militară, ci și una economică. Tarifele de transport au crescut rapid, iar armatorii devin tot mai reticenți în a efectua curse considerată riscante, ceea ce afectează economia regională. În plus, vicepreședintele Statelor Unite, JD Vance, a solicitat Ucrainei să evite atacurile asupra petrolierelor non-rusești pentru a nu perturba infrastructura esențială pentru exporturi. Totuși, atacurile asupra navelor legate de activitățile economice ale Moscovei continuă, punând în evidență complexitatea și intensificarea conflictului din Marea Neagră, cu implicații profunde asupra economiei internaționale și securității energetice globale.
