Cum extrema dreaptă a furat Crăciunul

Cum extrema dreaptă a furat Crăciunul

În Europa, Crăciunul a fost transformat într-un veritabil teren de luptă ideologic, un teritoriu revendicat de partidele de extremă dreapta care îl consideră un simbol al civilizației creștine, destinat să fie apărat cu îndârjire împotriva unui presupus asalt al stângii seculare. Această abordare a fost inspirată, în mare parte, de retorica Fox News din Statele Unite, care vorbește despre un așa-zis „Război împotriva Crăciunului”. Formațiunile politice europene au adoptat rapid această strategie, vizând redefinirea tradițiilor într-un context de tensiuni culturale crescânde.

Crăciunul nu este privit de aceste partide doar ca o sărbătoare, ci ca o platformă pentru apărarea valorilor „tradiționale” și consolidarea unei diviziuni clare între „noi” și „ei”. Acest discurs ideologic atinge noi culmi în momentul în care lideri precum Giorgia Meloni, premierul Italiei, transformă fiecare decor festiv într-un veritabil manifest politic. Meloni afirmă cu tărie că tradițiile de Crăciun constituie o parte esențială a patrimoniului național care trebuie protejat cu orice preț de la a fi diluat de tentaculele ideologice ale extremismului modern.

Strategiile extremei drepte: apărarea tradițiilor prin spectacol

Partidul Frații Italiei, condus de Giorgia Meloni, a transformat retorica apărării Crăciunului într-o adevărată manifestație de forță culturală. Festivalul numit „Atreyu”, organizat anual în decembrie, este o demonstrație grandioasă a sărbătorilor, îmbinând elemente festive clasice precum Moș Crăciun și patinaj pe gheață, toate acestea fiind acompaniate de un mesaj politic puternic. Acest eveniment, desfășurat la Castel Sant’Angelo, atrage nu numai susținătorii partidului, ci și turiști curioși, consolidând astfel loialitatea față de formațiune în cadrul ambianței nostalgice a sărbătorilor.

Cu toate acestea, aceste practici extremiste nu se limitează la Italia. În Franța, partidul Adunarea Națională contestă cu vehemență înlocuirea imaginilor religioase de Crăciun cu mesaje seculare, iar în Spania, Vox insistă ca scenele de naștere să rămână vizibile în instituțiile publice. Între timp, Alternativa pentru Germania (AfD) denunță pierderea „caracterului german” al târgurilor de Crăciun, amplificând propagandă înșelătoare despre presupusa eliminare a tradițiilor creștine.

Crăciunul cultural versus religia reală

Un aspect demn de remarcat este că, deși retorica acestei extreme drepte se concentrează pe valorile creștine, mulți dintre politicienii care promovează aceste idei nu sunt practicanți devotați ai religiei. O mare parte dintre susținătorii lor nu participă la ritualurile religioase, ceea ce face ca creștinismul să fie perceput mai degrabă ca un simbol cultural, un marker identitar folosit pentru a defini granițele dintre „noi” și „ceilalți”. Daniele Albertazzi, profesor la Universitatea din Surrey, subliniază că această tendință reprezintă o reacție la atacurile teroriste islamice din Europa, evenimente care au fost portretizate ca un „război între civilizații”, folosind creștinismul ca simbol al apărării tradiției occidentale.

Întărirea mesajului prin contrast

Strategia funcționează și datorită disconfortului stângii politice față de expunerea religiei în spațiul public. Partidele progresiste și organizații precum Uniunea Europeană preferă să promoveze un mesaj incluziv prin expresii neutre de genul „sezonului sărbătorilor”, iar această schimbare este interpretată de dreapta ca o semn al pierderii identității culturale. În Italia, Meloni și aliații săi au condamnat vehement deciziile școlilor și orașelor de a reduce simbolismul religios din sărbătorile de Crăciun, acuzându-le de a fi o „palmă în fața tradiției”. Lucio Malan, senator din cadrul Fraților Italiei, a apărat public identitatea religioasă a Crăciunului, subliniind totodată necesitatea respectării libertății religioase a tuturor confesiunilor.

Un simbol politic apărat cu sofisticare

Această campanie este marcată de ironie, întrucât multe dintre tradițiile Crăciunului sunt, de fapt, creații moderne, influențate mai mult de consumism decât de tradiția religioasă. Totuși, sărbătoarea rămâne o armă culturală extrem de puternică, înrădăcinată în ritualurile familiale, amintirile copilăriei și identitatea locală. În această lumină, transformarea Crăciunului într-un simbol politic se integrează într-un plan mai amplu de recucerire a instituțiilor culturale, având ca scop modificarea narațiunii dominante, pe care ei o consideră controlată de stângă.

La festivalul organizat de Frații Italiei, atmosfera festivă, cu lumina amurgului care se lasă peste Castel Sant’Angelo, acompaniată de cântece de Crăciun, exemplifică perfect această strategie. Această festivitate blândă maschează, în realitate, o mașinărie politică sofisticată care înglobează tradițiile într-o poveste despre identitate, familie și continuitate.

Sursa: www.politico.eu/article/how-far-right-stole-christmas-culture-war-christian-civilization/

Sursa: cronicaromaneasca.ro/politica/cum-extrema-dreapta-a-furat-craciunul/