Belgia solicită un fond suplimentar pentru împrumutul activelor rusești
BELGIA CERE UN FOND SUPLIMENTAR PENTRU ÎMPRUMUTUL ACTIVELOR RUSEȘTI
Pe fundalul amenințărilor venite din partea Kremlinului și al tensiunilor geopolitice tot mai accentuate, Belgia a făcut un pas îndrăzneț și provocator, solicitând Uniunii Europene o plasă de siguranță financiară suplimentară. Această cerere urmărește să asigure protecția unui împrumut esențial pentru Ucraina, bazat pe activele rusești actualmente înghețate. Propunerea, detaliată în documente obținute de POLITICO, vizează un buget adițional de garantare pentru un împrumut monumental de 210 miliarde de euro, destinat sprijinirii Kievului în războiul său contra Moscovei.
Conform planurilor bilaterale inițiale ale Comisiei Europene, se preconizează utilizarea unei sume de 185 de miliarde de euro provenite din activele gestionate de Euroclear, depozitarul financiar cu sediul la Bruxelles. Cealaltă parte, în valoare de 25 de miliarde de euro, ar urma să fie extrasa din fonduri înghețate în conturi private din diverse state membre ale Uniunii, incluzând o proporție considerabilă din Franța. Totuși, Belgia insistă asupra necesității extinderii acestor măsuri de siguranță, pentru a se asigura că riscurile legale și financiare asociate inițiativei nu vor reprezenta o amenințare pentru stabilitatea țării, în eventualitatea unor represalii din partea Rusiei.
TEMERILE BELGIEI ȘI POZIȚIA STATELOR MEMBRE
Inițiativa belgiană are ca scop nu doar protejarea fondurilor, ci și consolidarea Euroclear împotriva posibilelor reacții adversive din partea Kremlinului, inclusiv litigii sau cereri de retrocedare a fondurilor înghețate. În plus, propunerea conține o cerere crucială pentru un mecanism mai larg de garantare financiară. Acesta ar avea rolul de a proteja statele membre de obligația de rambursare a întregului împrumut în cazul în care Rusia ar reuși să recupereze activele înghețate, parțial sau în totalitate.
Cu toate că Belgia subliniază imperativitatea acestui buffer suplimentar de siguranță, numeroase state membre se opun vehement. Ţările cu o orientare fiscală prudentă consideră această măsură o povară suplimentară ce va cădea pe umerii contribuabililor europeni. Într-adevăr, utilizarea fondurilor rusești se înscrie într-o strategie bine definită a Uniunii Europene, care are ca scop evitarea finanțării războiului cu resurse de la buget. Cu toate acestea, riscurile asociate acestei acțiuni divizează capitalele europene, generând o dezbatere aprinsă.
FONDURI ÎNGHEȚATE ȘI BENEFICIARII ACESTORA
În prezent, o proporție semnificativă din veniturile generate de dobânzile provenite din activele înghețate sunt utilizate pentru rambursarea unui împrumut de 45 de miliarde de euro contractat de Ucraina de la națiunile G7. Actualmente, Euroclear, instituția responsabilă cu administrarea acestor fonduri, reține un buffer de 10% pentru a acoperi eventualele riscuri legale. Propunerea belgiană vizează majorarea acestui prag în anii următori, asigurând astfel o protecție mai robustă împotriva unor potențiale atacuri financiare sau juridice din partea Rusiei.
Printre propunerile cheie formulate de Belgia se numără utilizarea profiturilor de dobândă, care au totalizat aproximativ 4 miliarde de euro în anul anterior, pentru a întări această plasă de siguranță. Aceste profituri provin exclusiv din depozitele Kremlinului gestionate de Euroclear, care își desfășoară activitatea sub restricții riguroase impuse de Uniunea Europeană. De asemenea, Belgia solicită fonduri suplimentare pentru a acoperi cheltuielile „mărite” pe care Euroclear le-ar putea suportă, incluzând costuri legale și venituri pierdute în urma eventualelor represalii financiare.
O PROBLEMĂ PRESANTĂ LA SUMMITUL LIDERILOR UE
Aceste dezbateri controversate se desfășoară cu câteva zile înainte de summitul liderilor europeni, programat pentru 18 decembrie. Obiectivul principal al acestei întâlniri este asigurarea unui mecanism clar prin care Ucraina să-și poată susține eforturile de apărare în următorul an. Este o situație urgentă: fondurile actuale ale Kievului riscă să se epuizeze până în luna aprilie. Aceasta poate forța statele membre să aloce resurse din bugetele naționale, o posibilitate care stârnește nemulțumiri în rândul diferitelor țări axate pe austeritate fiscală.
Un punct de tensiune major rămâne faptul că Belgia, principalul gestionar al activelor înghețate prin intermediul Euroclear, ar putea fi nevoită să suporte întreaga povară a rambursării împrumutului, în cazul în care Kremlinul reușește să „recupereze” aceste fonduri prin căi legale sau financiare. Această expunere financiară potențială alimentează reticențele guvernului belgian și împinge Uniunea Europeană într-o situație diplomatică majoră, în care soluțiile temporare par a fi tot mai greu de găsit.
Sursa: cronicaromaneasca.ro/politica/belgia-cere-un-fond-suplimentar-pentru-imprumutul-activelor-rusesti/
