Superliga de fotbal se fundamentează pe o construcție răbdătoare, nu pe un joc direct, conform unui raport al FRF.
Superliga de fotbal, un stil bazat pe construcție răbdătoare
Sezonul 2025-2026 al Superligii României a fost marcat de un stil de joc care prioritizează construcția răbdătoare și controlul posesiei. Conform unui raport al Federației Române de Fotbal (FRF), campionatul românesc se distinge printr-o utilizare minimă a jocului direct, în comparație cu alte șapte ligi europene studiate. Această abordare reflectă aspirația echipelor de a construi atacuri elaborate, evitând acțiunile rapide care adesea implică riscuri inutile.
Statisticile îngrijorătoare pentru Superligă
Analiza a relevat între timp date alarmante pentru Superligă, cu o medie de doar 2,5 goluri marcate pe meci, una dintre cele mai scăzute statistici la nivel regional. În total, au fost înscrise 802 goluri în sezonul precedent, ceea ce sugerează o performanță ofensive nesatisfăcătoare. Spre comparație, campionatul elvețian înregistrează o medie de 3,2 goluri pe meci, subliniind astfel diferențele notabile în stilul de joc și eficiența atacurilor dintre cele două ligi.
Identitate tactic definită în fotbalul românesc
Raportul FRF subliniază faptul că, în ciuda numărului redus de goluri, fotbalul românesc reușește să-și definitiveze o identitate tactică bine conturată. Aproape 66% din fazele de construcție ajung în zona a doua a terenului, un procent superior oricărei alte ligi analizate. Această tendință ilustrează o preferință clară pentru un fotbal pozițional, în care controlul mingii și dezvoltarea tactică sunt esențiale.
Progresia și marcarea golurilor
Statisticile referitoare la marcarea golurilor sunt, de asemenea, revelatoare. Din cele 802 reușite, 354 au derivat din atacuri poziționale, 204 din faze fixe, 157 pe contraatac și 85 din penalty-uri. Aceste atacuri poziționale au avut, în medie, o durată de 27 de secunde și au fost rezultatul a aproximativ opt pase, comparativ cu contraatacurile, care s-au finalizat în doar cinci secunde și cu două pase.
Raportul între bugete și performanță
Un alt aspect important scos în evidență de analiza FRF este că performanța sportivă nu este întotdeauna proporțională cu nivelul investițiilor financiare. Universitatea Craiova, spre exemplu, a reușit să devină campioană având al patrulea buget salarial din competiție, în timp ce Universitatea Cluj, cu o maximă eficiență financiară, a terminat pe locul secund. În contrast, FCSB, cu cel mai ridicat buget, a fost considerată „anomalia sezonului”, terminând competiția în zona play-out.
Contextul pentru sezonul viitor
Îndreptându-ne spre sezonul 2026-2027, recent începând, FRF preconizează o competiție mai echilibrată pentru faza de play-off, având echipe de top precum Universitatea Craiova, Universitatea Cluj, CFR Cluj, Dinamo și Rapid, toate având ambiții serioase de a ajunge în playoff pentru al treilea sezon consecutiv.
