Specie rară de pește, pe cale de dispariție, trăiește pe 450 m din râul Vâlsan

Aspretele, pe cale de dispariție: 76% din populație trăiește pe doar 450 de metri de râu

Aspretele (Romanichthys valsanicola), considerat una dintre cele mai rare specii de pești de apă dulce din Europa, se confruntă cu un risc tot mai mare de dispariție. Monitorizarea anuală realizată în perioada 22–25 septembrie 2026 a identificat 150 de exemplare în nouă dintre cele 21 de stații de monitorizare, pe aproximativ 10 kilometri de râu. Dintre acestea, 114 exemplare, reprezentând 76% din total, au fost găsite pe un sector de numai 450 de metri, în zona Brădetu.

Concentrarea unei proporții atât de mari a populației pe un sector atât de scurt face specia extrem de vulnerabilă la evenimente precum poluările accidentale, viiturile sau perioadele prelungite cu debit scăzut.

Două probleme majore afectează nucleul populației

În amonte de sectorul-nucleu se află un prag de beton care împiedică deplasarea aspretelui, iar în aval este amplasată stația de epurare Brădetu, despre care Fundația Centura Verde afirmă că nu funcționează în parametri și contribuie la poluarea râului.

Datele monitorizării indică o scădere a numărului de exemplare în aval de stația de epurare. În 2025 au fost identificați 181 de aspreți, dintre care 113 pe sectorul-nucleu și 68 în aval. În 2026, numărul exemplarelor găsite pe sectorul-nucleu a fost de 114, în timp ce în aval au fost identificați 36.

Debitul ecologic, o altă problemă semnalată

În aval de barajul Vâlsan și de captarea Dobroneagu, cantitatea de apă necesară pentru protejarea ecosistemului acvatic nu este asigurată în mod constant, potrivit organizației. În perioadele secetoase, reducerea debitului poate duce la încălzirea mai rapidă a apei și la diminuarea cantității de oxigen disponibile.

„Fie îl salvăm acum, fie îl pierdem pentru totdeauna”, afirmă Alex Găvan, președintele Fundației Centura Verde și fondatorul programului „Aspretele Trăiește”. Acesta susține că datele monitorizării indică o legătură între distribuția aspretelui și starea râului Vâlsan și subliniază necesitatea asigurării debitului ecologic.

Măsuri pregătite pentru protejarea speciei

Trei bariere artificiale din zona Brădetu, inclusiv pragul de beton care împiedică deplasarea aspretelui, fac obiectul unui proiect de îndepărtare derulat prin programul Open Rivers. Eliminarea acestora ar urma să reconecteze aproximativ 12,8 kilometri de râu.

Pentru modernizarea și repunerea în parametri a stației de epurare Brădetu au fost alocate aproximativ 500.000 de euro prin Legea bugetului de stat pentru 2026, potrivit organizației.

Valorile debitului ecologic stabilite în 2024 de Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA), în baza unui studiu comandat de fundație, ar putea fi introduse în autorizațiile de gospodărire a apelor pentru barajul Vâlsan și captarea Dobroneagu.

Pe 22 septembrie 2026, Fundația Centura Verde a depus pentru finanțare prin programul european LIFE proiectul „LIFE ASPRETE”, cu o durată de cinci ani. Proiectul vizează monitorizarea speciei, refacerea habitatului, repopularea controlată și elaborarea unui Plan Național de Acțiune pentru asprete. În cadrul proiectului este prevăzută și realizarea Sanctuarului Aspretelui, o bază pentru cercetare și reproducere în captivitate, care ar urma să fie construită în satul Galeșu, comuna Brăduleț, pe un teren de aproximativ 1,5 hectare din situl Natura 2000 Valea Vâlsanului.

Evoluția populației monitorizate în ultimii ani

Aspretele a fost descoperit în România în 1956 și este clasificat drept „critic periclitat” pe Lista Roșie a Uniunii Internaționale pentru Conservarea Naturii (IUCN). Monitorizările standardizate realizate începând din 2022 au identificat 57 de exemplare în 2022, 153 în 2023, 97 în 2024, 181 în 2025 și 150 în 2026.

În trecut, specia a fost întâlnită și în râurile Argeș și Râul Doamnei, însă în prezent este cunoscută doar în râul Vâlsan.

Monitorizarea din acest an a fost realizată de o echipă formată din 12 cercetători, cu participarea unor specialiști de la Fauna & Flora, Aqua Crisius, Universitatea Babeș-Bolyai, Universitatea din Oradea și Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Cluj-Napoca, precum și a reprezentanților Fundației Centura Verde.