Smogul de iarnă, pericol real pentru sănătate. Metode simple de protecție
Iarna toxică: de ce apare smogul și cum ne afectează sănătatea
Odată cu apropierea iernii în emisfera nordică, fenomenul de smog devine tot mai pronunțat. În orașe precum New Delhi și Dhaka, aerul este acoperit de o ceață densă, iar indicele calității aerului (AQI) a depășit recent pragul de 350 în mai multe zone din capitala Indiei, nivel considerat periculos pentru sănătate.
Poluarea este provocată în principal de arderea combustibililor fosili, în special a cărbunelui, de gazele de eșapament ale autovehiculelor, emisiile industriale și incendiile de vegetație sau arderea resturilor agricole. Iarna, un strat de aer cald se poate forma deasupra aerului rece, împiedicând dispersarea substanțelor poluante, iar vântul slab accentuează problema. Situația este agravată în Câmpia Indo-Gangetică, care cuprinde zone din Pakistan, nordul Indiei, Nepal și Bangladesh, unde relieful influențat de Munții Himalaya și circulația redusă a aerului favorizează acumularea poluanților.
Cum se măsoară calitatea aerului
Calitatea aerului este monitorizată prin măsurarea mai multor poluanți, printre care ozonul, dioxidul de azot și particulele în suspensie. Printre cele mai periculoase se numără particulele fine PM2.5, cu un diametru de cel mult 2,5 micrometri, de aproximativ 30 de ori mai subțiri decât un fir de păr, care pot pătrunde adânc în plămâni și ajung inclusiv în fluxul sanguin. Indicele american al calității aerului (AQI) este împărțit în șase categorii: 0–50 calitate bună, 51–100 moderat, 101–150 nesănătos pentru persoanele sensibile, 151–200 nesănătos pentru populația generală, 201–300 foarte nesănătos, iar peste 300 periculos.
Conform clasamentului IQAir pentru anul 2025, toate cele 50 de orașe cu cel mai poluat aer se află în Asia, iar 42 dintre acestea sunt în India și Pakistan. Localitatea Loni, de la periferia orașului Delhi, ocupă primul loc, cu o concentrație medie anuală de PM2.5 de 112,5 micrograme pe metru cub, de peste 22 de ori mai mare decât limita recomandată de Organizația Mondială a Sănătății. În Delhi, traficul rutier este responsabil pentru aproximativ 23% din poluarea din timpul iernii, iar arderea biomasei contribuie cu aproximativ 20%.
Efectele poluării asupra sănătății
Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, poluarea aerului, atât în exterior, cât și în interiorul locuințelor, este asociată cu aproximativ șapte milioane de decese premature în fiecare an, la nivel mondial. Substanțele poluante pătrund în organism prin sistemul respirator, unde pot provoca inflamații, deteriorarea celulelor și slăbirea sistemului imunitar. Particulele PM2.5 pot ajunge în sânge și pot afecta organe precum inima și creierul.
Expunerea la aer poluat este asociată cu un risc crescut de accident vascular cerebral, boli cardiovasculare, bronhopneumopatie obstructivă cronică, cancer pulmonar și pneumonie. De asemenea, poluarea poate agrava astmul, poate reduce funcția pulmonară și este asociată cu un risc mai mare de diabet și demență. Cele mai vulnerabile categorii sunt copiii, persoanele în vârstă, femeile însărcinate și persoanele care suferă de afecțiuni cardiace sau pulmonare.
Cum ne putem proteja în perioadele cu poluare ridicată
Specialiștii recomandă câteva măsuri simple pentru reducerea expunerii la particulele poluante: purtarea unei măști N95 sau cu protecție echivalentă, bine fixată pe față, menținerea ferestrelor închise și utilizarea purificatoarelor de aer cu filtre HEPA, limitarea activităților în aer liber și a efortului fizic intens, consultarea indicelui AQI înainte de a ieși din locuință și acordarea unei atenții deosebite copiilor, vârstnicilor și celor care suferă de astm sau alte afecțiuni respiratorii.
Măsuri luate de autorități
Mai multe orașe din lume au introdus măsuri pentru limitarea emisiilor poluante, printre care zilele fără mașini, restricțiile de circulație și zonele cu emisii reduse. La Paris, prima zi fără mașini a fost organizată în septembrie 2015, iar în anumite zone nivelul dioxidului de azot a scăzut cu până la 40%. La Londra, introducerea Zonei cu Emisii Ultra Reduse (ULEZ), în 2019, a contribuit la reducerea concentrațiilor de dioxid de azot de la stațiile de monitorizare de pe marginea drumurilor din centrul orașului cu 19,6% în primele trei luni. În Cracovia, autoritățile au înlocuit peste 25.000 de sisteme de încălzire pe bază de cărbune și lemne înainte de interzicerea combustibililor solizi pentru încălzirea locuințelor, în septembrie 2019, iar nivelul mediu anual al particulelor PM2.5 a scăzut cu 40% între 2010 și 2021.
Poluarea aerului rămâne una dintre cele mai importante amenințări pentru sănătatea publică, iar reducerea emisiilor și monitorizarea constantă a calității aerului sunt esențiale pentru protejarea populației.
