Rețeaua de corupție a lui Mircea Chirilă: lideri locali și instituții aservite în Bihor
Rețeaua de influență a lui Mircea Chirilă: contracte cu bani publici și presiuni asupra instituțiilor din Bihor
Compania de Apă Oradea a plătit către Bihor Media, firma deținută de Mircea Chirilă care editează ziarul Bihoreanul și site-ul ebihoreanul.ro, suma de 325.027,76 lei în perioada 2024–2025. La Oradea Transport Local, contractele inventariate pentru intervalul 2021–2025 însumează 216.000 de lei. În paginile publicației apar interviuri ale directorilor companiilor și prezentări ale proiectelor administrației.
O centralizare realizată de jurnalistul Florin Bunoiu arată că, între 2015 și 2021, Bihor Media a încasat 2.028.168 de lei de la instituțiile și companiile incluse în analiză, aproximativ două treimi din plățile către presa locală cuprinse în aceasta.
Facturi pentru publicitate și întrebarea privind prestația reală
Contractele ridică problema diferenței dintre serviciul înscris în acte și beneficiul efectiv livrat. În cazul OTL, directorii societății au beneficiat de interviuri, iar publicația a găzduit anunțuri despre abonamente, programe și recrutare. Rămâne de stabilit ce parte din aceste apariții reprezintă prestația contractată și ce parte este conținut editorial.
Atunci când fondurile sunt plătite pentru un serviciu fictiv sau folosite în alt scop decât cel declarat, problema nu mai ține de prezentarea contabilă, ci de deturnarea banului public. O factură pentru publicitate poate ascunde o altă prestație, respectiv protecție mediatică și promovarea personală a conducerii instituțiilor plătitoare.
Presiuni asupra Camerei de Conturi Bihor
În centrul disputei se află și controlul exercitat de Camera de Conturi Bihor asupra modului în care instituțiile administrației cheltuiesc banii publici pentru presă. Atacurile asupra auditorilor urmăresc, potrivit materialului, să oprească verificarea firmelor care au plătit publicația și să blocheze urmărirea facturilor până la serviciul efectiv livrat.
În spatele acestei dispute apar și mize legate de funcții. Au fost prezentate public relațiile dintre Emilian Pavel și Liviu Sabău Popa, precum și prezența lui George Fărăianu în instituție. Numirea lui Pavel ca prefect readuce în atenție aceste legături și ridică întrebarea cine câștigă influență în conducerea controlului și ce înseamnă acest lucru pentru administrația verificată.
Ambția lui Liviu Sabău Popa pentru șefia Camerei, relatată public, trebuie privită prin consecințele unei asemenea promovări: cine îl susține și ce independență ar avea față de administrația verificată. Oameni de partid ajung să verifice cheltuielile administrațiilor conduse de partide, iar politizarea instituției slăbește independența de care depinde apărarea banilor publici.
Abuzuri mediatice și cerința de responsabilizare
Dincolo de atacul asupra Camerei de Conturi Bihor, investigațiile au scos la iveală numeroase exemple de abuzuri și presiuni mediatice exercitate de trustul lui Chirilă asupra unor oameni de afaceri, politicieni, funcționari publici sau simpli cetățeni. Toate au un numitor comun: folosirea presei ca armă de intimidare și control, în slujba unor interese și bătălii pentru putere și influență.
Când controlul descoperă facturi pentru prestații inexistente și decontări fictive, constatarea trebuie dusă până la sesizarea organelor de cercetare penală. Oprirea la explicații contabile și măsuri administrative lasă neatinsă răspunderea pentru scoaterea banilor din buget.
Autoritățile trebuie să cerceteze penal decontările fictive și traseul banilor, de la factura emisă până la aprobarea plății, iar cei responsabili trebuie trași la răspundere. Orădenii au dreptul să afle cine a beneficiat de aceste fonduri publice și cum sunt recuperate sumele.
