Locul în care trăiești influențează riscul de demență. Spațiile verzi contează
Locuirea aproape de spații verzi, asociată cu un risc mai mic de demență
Persoanele care locuiesc în zone înconjurate de verdeață ar putea avea un risc mai scăzut de a dezvolta demență, arată un nou studiu realizat de Universitatea din Stockholm și Institutul Karolinska din Suedia. Cercetarea a constatat că prezența unui spațiu verde mai extins în apropierea locuinței este asociată cu un risc cu 20% mai mic de a dezvolta demență.
„Acest lucru evidențiază faptul că mediul înconjurător imediat al locuinței reprezintă un element important în crearea condițiilor care favorizează sănătatea creierului și îmbătrânirea sănătoasă”, afirmă Cecilia Stenfors, coordonatoarea cercetării și coautoare principală a studiului.
Aproape 3.000 de participanți, urmăriți timp de 16 ani
Studiul, publicat în revista „Alzheimer’s & Dementia”, a inclus aproape 3.000 de participanți care au fost urmăriți timp de 16 ani. Cercetătorii au cartografiat cât de prezentă a fost vegetația din jurul locuințelor acestor oameni și au monitorizat sănătatea creierului în ceea ce privește procesul gândirii și al procesării emoțiilor, precum și evoluția demenței de-a lungul timpului.
Rezultatele au arătat că oamenii care locuiesc în vecinătatea spațiilor verzi sunt mai protejați împotriva demenței. Asocierea dintre mediul înconjurător al locuințelor și un creier mai sănătos și mai rezilient în cazul demenței a fost mai puternică în rândul persoanelor care locuiau în preajma spațiilor verzi, mai precis pe o rază de 100 de metri. Pe măsură ce distanța dintre locuință și spațiile verzi a crescut, asocierea a slăbit.
De ce scade riscul: mai puțin stres, somn mai bun și mai multă mișcare
Autorii studiului au evidențiat mai multe motive pentru care riscul de demență poate scădea în vecinătatea spațiilor verzi. Există factori direcți, precum reducerea stresului, încurajarea comportamentelor benefice pentru sănătate, un somn mai bun, mai multă mișcare, dar și coeziunea socială, adică implicarea în comunitate.
„Mediile naturale și spațiile verzi pot contribui la refacerea psihologică, pot reduce stresul și pot spori sentimentul de bunăstare”, declară Cecilia Stenfors. În ceea ce privește factorii indirecți, spațiile verzi pot contribui la protejarea sănătății întregului corp, precum reducerea expunerii la factori de mediu cum ar fi zgomotul traficului, poluarea aerului și căldura extremă.
Un semnal pentru strategiile de urbanism
În 2025, se estimează că în Uniunea Europeană trăiau 9 milioane de persoane cu demență, iar se preconizează că această cifră va crește la peste 14 milioane până în 2050. În prezent, demența este a cincea cauză de deces la nivel mondial în ceea ce privește bolile netransmisibile.
În România, potrivit INSP, 12.173 de români s-au îmbolnăvit în 2024 de Alzheimer, care este unul dintre cele mai frecvente tipuri de demență. Prevalența îmbolnăvirii cu această boală va avea o creștere accelerată, ajungând, de la peste 341.000 de cazuri anuale în 2019, la peste 577.000 de cazuri anuale în 2050, potrivit estimării publicate de Institute for Health Metrics and Evaluation.
Potrivit studiului actual, numărul în creștere de îmbolnăviri subliniază necesitatea unor noi strategii, precum planificarea urbană durabilă care să susțină sănătatea creierului. „Sănătatea creierului trebuie luată în considerare atunci când planificăm și dezvoltăm orașele și mediile noastre rezidențiale”, a afirmat Stenfors.
Spații verzi mai accesibile pentru toți
„Spațiile verzi din jurul locuințelor noastre pot constitui o resursă comună pentru sănătatea publică, adaptarea la schimbările climatice și biodiversitate”, a adăugat coordonatoarea studiului. Pentru a atinge acest obiectiv, este important atât să protejăm vegetația existentă, cât și să creăm medii verzi accesibile și utilizabile de către persoane cu nevoi și abilități diferite, au mai subliniat autorii.
Impactul mediului asupra sănătății creierului a câștigat tot mai multă atenție în ultimii ani. „Mediul direct, dar și mediul mai larg din perspectiva organizării locuințelor, are un impact asupra somnului și, în general, asupra sănătății creierului”, a declarat neurologul Ulf Kallweit, copreședinte al grupului de lucru privind influențele mediului din cadrul Academiei Europene de Neurologie.
