Cazul Bihor și problema fisurilor din sistem: Cum se transferă îngrijirea persoanelor vârstnice în afara controlului statului?
Cazul Bihor și Provocările Îngrijirii Vârstnicilor
Într-o recentă analiză, avocata Katia Cicală, președinta Patronatului Furnizorilor Privați de Servicii Sociale (PFPSS), a abordat criza complexă a sistemului de îngrijire a vârstnicilor din România, scoțând în evidență riscurile imense care amenință această infrastructură esențială. Aceasta a subliniat, în mod expres și pentru MEDIAFAX, că fără găsirea unor soluții eficiente, sistemul se găsește pe marginea unui colaps iminent, provocat de recentele schimbări legislative impuse după scandalul „azilelor groazei” din 2024.
Situația din Bihor a evidențiat o tendință îngrijorătoare: un număr crescut de furnizori de servicii de îngrijire aleg să opereze în zone informale, unde reglementările sunt mai puțin stricte, ca o soluție temporară pentru a continua să ofere asistență vârstnicilor. Centrele private care funcționează ca asociații, fundații sau SRL-uri sunt obligate să găsească metode alternative pentru a menține serviciile de îngrijire necesare, conform unei scrisori deschise înaintate de PFPSS și ADIV.
Provocările Centrului de Îngrijire
Secretul succesului în gestionarea acestor centre private este adesea găsirea unor coduri funcționale adecvate care să le permită să-și desfășoare activitatea conform legilor actuale, chiar și în contextul unor standarde din ce în ce mai stricte. De exemplu, Codul 8710 a fost modificat pentru a oferi „servicii de îngrijire medicală în regim rezidențial”, ceea ce a dus la confuzii între reglementările Ministerului Muncii și cele ale Ministerului Sănătății. Cicală a subliniat faptul că multe dintre aceste centre oferă asistență pacienților cu afecțiuni grave ce necesită îngrijire medicală constantă.
Opțiuni de Funcționare Ilegale
Printre metodele găsite de furnizori se numără și subînchirierea de spații locative, o variantă legală ce permite unui individ să închirieze o cameră pentru a oferi îngrijiri medicale la domiciliu și servicii de catering. Deși această abordare poate părea benefică, ea complică semnificativ procesul de verificare și monitorizare din partea autorităților, care nu sunt capabile să efectueze controale la fiecare beneficiar în parte.
Comunități Asistate ca Soluție
Conceptul de „comunități asistate”, frecvent întâlnit în alte țări, ar putea reprezenta o soluție viabilă pentru problemele cu care se confruntă îngrijirea vârstnicilor în România. Aceste comunități oferă un mediu sigur, cu multiple locuințe interconectate, unde bătrânii pot trăi și socializa. Cicală a subliniat că, deși Patronatul nu susține funcționarea ilegală, este evident că există o cerere puternică pentru alternative viabile în sistemul de îngrijire.
Costi și Accesibilitate
Situația devine și mai gravă în contextul costurilor de operare pentru îngrijirea vârstnicilor, care se ridică la circa 6.100 lei pe lună per beneficiar în centrele private. Această sumă devine prohibitivă pentru mulți pensionari, mai ales pentru cei cu venituri sub acest prag, care nu pot accesa centre publice din cauza criteriilor restrictive și a numărului limitat de locuri disponibile.
Propuneri pentru Îmbunătățirea Sistemului
Cicală propune, în acest context, implementarea unei clasificări a centrelor de îngrijire bazate pe confort și preț, care să permită diversificarea opțiunilor și accesibilitatea acestora. Astfel, persoanele cu resurse financiare limitate ar avea posibilitatea de a beneficia de servicii de îngrijire fără a fi nevoite să rămână izolate în propriile case. Președinta PFPSS concluzionează că, relaxând cerințele de licențiere, mulți furnizori ar putea reveni în sistem, contribuind astfel la ameliorarea crizei îngrijirii vârstnicilor din România.
