Reformă în cercetarea UE pentru universități; România, investiții minime
România, pe ultimul loc în UE la finanțarea cercetării, în timp ce Bruxelles-ul pregătește o lege europeană
România continuă să fie statul membru cu cea mai mică pondere a cheltuielilor pentru cercetare și dezvoltare în Produsul Intern Brut, în timp ce Comisia Europeană pregătește o inițiativă legislativă menită să reducă decalajele dintre sistemele naționale de cercetare din Uniune.
Conform datelor Eurostat, România a alocat în 2024 doar 0,46% din PIB pentru cercetare și dezvoltare, comparativ cu media europeană de 2,24%. Ponderea a scăzut față de anul precedent, când se situa la 0,52% din PIB.
Alocări bugetare publice de peste 15 ori mai mici decât media UE
Decalajul este și mai accentuat la nivelul alocărilor bugetare publice. În 2025, România a prevăzut pentru cercetare și dezvoltare echivalentul a 18,8 euro pe locuitor, în timp ce media europeană este de 288,9 euro pe locuitor.
România a fost singurul stat membru în care acest indicator a scăzut între 2015 și 2025, de la 20,8 euro la 18,8 euro pe locuitor, o diminuare de 9,6%. La nivelul Uniunii Europene, indicatorul a crescut în aceeași perioadă cu 57,7%. Precizările autorităților arată că cifrele reflectă sumele prevăzute în bugetele publice, nu cheltuielile efectiv realizate.
Ce urmărește ERA Act
Inițiativa, denumită European Research Area Act (ERA Act), are ca scop consolidarea Spațiului European de Cercetare, îmbunătățirea condițiilor profesionale pentru cercetători și creșterea investițiilor în domeniu. Un obiectiv central al dezbaterilor europene îl reprezintă atingerea a cel puțin 3% din PIB pentru cercetare și dezvoltare.
Parlamentul European a susținut această țintă printr-o rezoluție adoptată la 10 martie, cu 399 de voturi pentru, 78 împotrivă și 69 de abțineri. Eurodeputații au solicitat atingerea obiectivului la nivelul Uniunii până în 2030, completat de ținte naționale, și au cerut protejarea libertății cercetării prin standarde minime privind drepturile cercetătorilor, etica, integritatea și independența instituțională. Ținta de 3% nu reprezintă, în prezent, o obligație individuală impusă României prin ERA Act, natura eventualelor angajamente naționale urmând să fie stabilită prin propunerea legislativă și negocierile europene.
Mobilitate sporită și o consultare publică amplă
Pe lângă finanțare, inițiativa urmărește reducerea obstacolelor care afectează carierele științifice: facilitarea mobilității cercetătorilor între state și instituții, recunoașterea competențelor profesionale, dezvoltarea infrastructurilor și extinderea cooperării internaționale. Comisia urmărește și promovarea științei deschise, precum și protejarea libertății academice, a integrității cercetării și a egalității de șanse.
Consultarea publică încheiată la 23 ianuarie 2026 a primit 735 de contribuții și 117 documente de poziție, din toate cele 27 de state membre, din opt țări asociate programului Orizont Europa și din alte 15 state. Instituțiile academice și de cercetare au reprezentat 45% dintre participanți.
Avertismente privind fondurile și progresele înregistrate de România
Problemele de finanțare au fost semnalate și în contextul rectificării bugetare din octombrie, când reprezentanții institutelor au avertizat că diminuarea finanțării ar putea afecta plata activităților deja realizate, continuitatea proiectelor și capacitatea de a-și păstra personalul specializat. Predictibilitatea bugetară este considerată esențială pentru proiectele pe termen lung și pentru participarea institutelor românești la programele internaționale.
În același timp, evaluările europene consemnează progrese ale României în domeniul carierelor științifice, al integrității cercetării și al cooperării internaționale, inclusiv prin aplicarea Legii nr. 25/2023 privind Statutul personalului de cercetare, dezvoltare și inovare, actualizarea codurilor de etică și participarea la infrastructuri europene precum ELI-NP și DANUBIUS-ERIC.
Pentru România, adoptarea ERA Act ar putea presupune stabilirea unui calendar credibil de majorare a finanțării și îmbunătățirea condițiilor în care funcționează universitățile și institutele de cercetare. O integrare mai profundă în Spațiul European de Cercetare ar putea facilita accesul la infrastructuri comune, proiecte transnaționale și oportunități profesionale, însă beneficiile vor depinde de resursele disponibile și de măsurile adoptate la nivel național.
Propunerea legislativă, așteptată în cursul anului 2026
Comisia Europeană intenționează să prezinte propunerea ERA Act în cursul anului 2026. La începutul lunii noiembrie, inițiativa se afla încă în etapa de pregătire, iar prevederile sale concrete nu fuseseră stabilite definitiv. După prezentarea proiectului, Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene urmează să negocieze forma finală a legislației.
