Operațiunea de scufundare a barjelor în Dunăre pentru creșterea debitului la Cernavodă s-a încheiat cu succes. Când se preconizează apariția primelor efecte?
Operațiunea de scufundare a barjelor în Dunăre pentru creșterea debitului la Cernavodă s-a finalizat cu succes
În data de 6 august 2026, a avut loc finalizarea unei operațiuni esențiale dedicată creșterii debitului de apă care se îndreaptă spre Centrala Nuclearoelectrică de la Cernavodă. Acest demers, anunțat de Administrația Națională „Apele Române”, a constat în scufundarea a patru barje, un proces care a durat în jur de șapte ore. Cele două ultime barje au fost poziționate cu precizie între orele 12:30 și 19:22, fiind amplasate strategic la aproximativ 300 de metri distanță față de primul grup, orientate conform direcției curentului râului.
Se anticipează că efectele acestei operațiuni vor începe să se resimtă de duminică seara și vor continua să se manifeste pe parcursul zilei de luni. Scufundarea barjelor are rolul crucial de a crea praguri artificiale, care permit redirecționarea unei porțiuni din debitul apei către brațul care alimentează centrala.
Impactul asupra debitului Dunării
Conform datelor furnizate de Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor, debitul curent al Dunării va rămâne constant, în jurul valorii de 1.400 de metri cubi pe secundă, până pe 12 august inclusiv. Ulterior, se preconizează o creștere a debitului, cu estimări de aproximativ 1.450 de metri cubi pe secundă în data de 13 august, și atingerea pragului de 1.500 de metri cubi pe secundă pe 15 august. Această intervenție are un impact semnificativ asupra Unității 2 de la Cernavodă, generând o perioadă de respiro de cel puțin nouă zile, grație creșterii nivelului apei cu 4 centimetri.
Provocările rămase pe Dunăre
Deși operațiunea a fost finalizată cu succes, reprezentanții Ministerului Transporturilor atrag atenția asupra riscurilor încă existente, subliniind că barjele scufundate pot fi dislocate în orice moment. Aceasta impune o nevoie stringentă de monitorizare constantă. În plus, există îngrijorări legate de stabilitatea și siguranța acestor structuri sub influența variabilelor climatice și hidrologice cu care se confruntă regiunea.
Pe lângă îmbunătățirea condițiilor de alimentare a centralei, această operațiune deschide un dialog important despre gestionarea resurselor de apă și viitorul practicilor de intervenție în mediul natural. Este esențial să ne gândim la modul în care astfel de acțiuni pot influența ecosistemul din jur și cum putem asigura un echilibru între nevoile energetice și protecția mediului.
