La 10 ani după atacurile de la Bruxelles, amenințarea s-a transformat în mediul online, susține șeful antiterorismului din UE.
10 ANI DE LA ATACURILE DIN BRUXELLES: AMENINȚAREA S-A MUTAT ÎN SPAȚIUL VIRTUAL
La o decadă de la atacurile teroriste devastatoare din Bruxelles, Uniunea Europeană a făcut progrese semnificative în întărirea strategiei de securitate, însă, concomitent, a fost martora conducerii unor noi amenințări care s-au mutat în mediul online. Conform declarațiilor lui Bartjan Wegter, coordonatorul anti-terorismului din cadrul UE, Internetul facilitează acum un teren propice radicalizării, schimbând astfel natura amenințărilor teroriste.
Wegter a subliniat că gruparea teroristă Daesh a reușit să dezvolte metode de mobilizare a adepților din interiorul Uniunii Europene, reorientându-și strategia și concentrându-se pe propagarea ideologiei jihadiste prin canale digitale. Aceasta a permis grupării să devină din ce în ce mai eficientă în recrutarea și radicalizarea tinerilor prin internet, comparativ cu organizarea de atacuri din afara țării, ceea ce s-a dovedit a fi mai puțin eficient.
Atacurile din martie 2016, când doi teroriști s-au sinucis la Aeroportul Bruxelles și o a treia bombă a explodat într-un tren de metrou, au avut un impact devastator, soldându-se cu 32 de morți și sute de răniți. Aceste evenimente au scos la iveală slăbiciunile din sistemul de schimb de informații al statelor membre, evidențiind modul în care teroriștii operau liber între granițe fără a fi detectați.
Azi, pericolul jihadismului violent se menține, dar Wegter a subliniat că probabilitatea unor atacuri de amploare a scăzut considerabil în comparație cu acum zece ani. De asemenea, strategia de securitate a fost revizuită, amplificându-se coordonarea între diverse agenții precum Europol și Eurojust, cu scopul de a realiza un schimb informațional mai eficient și de a îmbunătăți răspunsul în fața amenințărilor.
În prezent, noua amenințare provine din partea actorilor solitari, care își cultivă planurile de atac online. Tinerii devin din ce în ce mai implicați în acest proces de radicalizare, ceea ce îngrijorează autoritățile. Wegter a menționat cazuri de radicalizare care au avut loc extrem de rapid, uneori în doar câteva săptămâni, evidențiind astfel dificultatea prevenției în fața acestor noi metode de operare.
Peste o treime dintre arestările legate de terorism în Europa din 2024 au implicat tineri cu vârste între 12 și 20 de ani, iar în Franța, numărul minoriilor radicalizați a crescut semnificativ în ultimii doi ani. Acest fenomen complică enorm activitatea forțelor de ordine, care se confruntă cu adolescenți care nu au antecedente penale și care ar putea să nu utilizeze arme convenționale, făcând prevenția mult mai complexă.
Pe lângă jihadismul violent, Wegter a subliniat și alte forme de extremism care câștigă teren online, inclusiv extremismul de dreapta și, într-o măsură mai mică, cel de stânga. Recent, a apărut și un tip de „violență extremistă nihilistă” care reunește elemente din diverse ideologii, având ca trăsătură comună căutarea identității prin violență.
Accesul forțelor de ordine la date criptate și informații despre indivizii aflați sub incidență a devenit esențial pentru prevenirea atacurilor imediate. Wegter a avansat ideea că pentru a menține beneficiile Internetului, este necesar să existe măsuri de protecție care să asigure securitatea utilizatorilor și, în același timp, să răspundă provocărilor emergente.
