Israelul se confruntă cu provocări majore în urma protestelor împotriva serviciului militar obligatoriu.
Israelul se confruntă cu obstacole semnificative în urma protestelor împotriva serviciului militar obligatoriu
Zeci de mii de evrei ultraortodocși au protestat intens luni în numeroase orașe din Israel, ridicând vocea împotriva sistemului de recrutare militară obligatoriu. Aceste acțiuni de protest au generat blocaje semnificative, afectând grav circulația pe drumuri și căile ferate, iar unele manifestări au degenerat în violență, cu demonstrații ce au inclus incendierea unor autoturisme, ceea ce a contribuit la o atmosferă crescândă de tensiune și frustrare în întreaga zonă. Impactul acestor tensiuni a fost resimțit în special în centrul țării, cu autostrăzi închise și suspendarea transportului public din cauza numărului uriaș de participanți la manifestațiile din capitala Ierusalim și din zona metropolitană Tel Aviv.
Intervenția poliției a fost inevitabilă, forțele de ordine fiind nevoite să utilizeze tunuri cu apă și unități călare pentru a dispersa mulțimea, mai ales în contextul în care un militar a fost agresat în apropierea unei manifestații. Această escaladare a violenței apare pe fondul unei frământări sociale legate de contestările privind sistemul de recrutare militară, care riscă să devină un punct de cotitură în stabilitatea politică a țării.
Disputa privind recrutarea amenință guvernul Netanyahu
Serviciul militar obligatoriu, care se aplică majorității bărbaților și femeilor evrei din Israel, a devenit un subiect extrem de controversat. Partidele ultraortodoxe, ce beneficiază de o influență politică considerabilă, au obținut scutiri pentru adepții lor, ceea ce le permite să evite recrutarea militară și să se dedică studiului în seminarii religioase. Totuși, aceste scutiri devin tot mai contestate de populația generală a Israelului, care consideră nedreaptă o astfel de abordare, în special având în vedere deficitul de personal din armată și mobilizările repetate ale rezerviștilor.
Conflictul în jurul acestor probleme riscă să destabilizeze coaliția condusă de premierul Benjamin Netanyahu, provocând potențial organizarea unor alegeri anticipate în toamna acestui an, având în vedere că sprijinul partidelor ultraortodoxe pentru guvern s-a topit. Un raport emis de o comisie parlamentară relevă că anual aproximativ 13.000 de tineri ultraortodocși ating vârsta recrutării, însă mai puțin de 10% dintre aceștia aleg să se înroleze.
Armata caută soluții pentru lipsa de personal
Astfel, forțele armate ale Israelului analizează opțiunea extinderii perioadei de serviciu militar obligatoriu, care în prezent se ridică la aproape trei ani pentru bărbații evrei și la doi ani pentru femei. Aceste măsuri sunt considerate esențiale într-un context în care țara se confruntă cu multiple provocări pe frontul militar, desfășurând operațiuni simultane în regiunile Fâșiei Gaza, Liban și Siria, în timp ce se află în conflict constant cu Iranul.
O dispută veche de zeci de ani
Comunitatea ultraortodoxă, care constituie circa 13% din populația Israelului și care este un segment demografic cu una dintre cele mai rapide creșteri, are o istorie îndelungată privind scutirile de la serviciul militar, în schimbul dedicării studiului în seminarii religioase, o practică ce datează din 1948, anul înființării statului Israel. Aceste scutiri, de-a lungul anilor, au provocat nemulțumiri în rândul altor cetățeni israelieni. În 2017, Curtea Supremă a Israelului a declarat aceste excepții ilegale, dar guvernele succesive nu au reușit să implementeze aceste decizii, perpetuând astfel un sistem problematic.
În general, serviciul militar este privit ca un pas esențial în integrarea socială a tinerilor evrei israelieni. Totuși, mulți membri ai comunității ultraortodoxe consideră că experiența militară le-ar putea compromite valorile culturale și stilul de viață tradițional.
