În timpul războiului, Iranul lansează bancnota de 10 milioane de riali. Băncile impun restricții la retrageri.
Iranul emite bancnota de 10 milioane de riali în contextul unei crize economice severe
Într-o acțiune fără precedent, autoritățile iraniene, în special cele de la Teheran, au decis să introducă în circulație cea mai mare bancnotă din istoria țării, în valoare de 10 milioane de riali. Această nouă măsură a fost generată de necesitatea stringentă de a controla inflația extrem de ridicată și de a combate criza de numerar cu care se confruntă cetățenii, situație agravată de conflictul militar din regiune.
Despre noua bancnotă și simbolismul său
Noul instrument monetar, de aproximativ 7 dolari, depășește anteriora bancnotă de 5 milioane de riali, care a fost introdusă la începutul lunii februarie, având o valoare cuprinsă între 3 și 3,5 dolari. Aceasta din urmă prezenta imagini reprezentative pentru cultura iraniană, cum ar fi Moscheea Jameh din Yazd, datând din secolul al IX-lea, și Cetatea Bam, un vestigiu istoric de aproape 2.500 de ani, subliniind astfel bogăția culturală a Iranului.
Războiul și impactul asupra sistemului financiar
În tumultul generat de agresiunile militare din Orientul Mijlociu, băncile iraniene au început deja să emită noua bancnotă. Populația s-a grăbit să efectueze retrageri de numerar, motivată de frica de a rămâne fără resurse financiare în eventualitatea blocării plăților electronice. Însă, băncile au impus restricții severe privind suma de bani ce poate fi retrasă. Un exemplu sugestiv este cazul unei pensionare de 80 de ani din Teheran, care a așteptat o oră pentru a fi informată că poate retrage doar 10 milioane de riali, dar, după ce a insistat, a obținut totuși 30 de milioane de riali, suficienți pentru a supraviețui câteva zile, în cazul în care sistemul electronic ar ceda.
Condții precare și atacuri asupra infrastructurii bancare
Situația economică a țării s-a deteriorat semnificativ, mai ales din cauza atacurilor asupra infrastructurii financiare. De exemplu, pe 11 martie, o clădire a Băncii Sepah a fost vizată de o rachetă, iar, deși accesul a fost restabilit, condițiile rămân instabile. Ofensiva militară a amplificat presiunea asupra companiilor și asupra cetățenilor, care experimentează bombardamente frecvente și restricții severe în spațiul aerian.
Inflația și reconstrucția economică
Sistemul economic al Iranului se confruntă cu dificultăți majore, inflația atingând un nivel record de 47,5%, iar prețurile produselor alimentare crescând cu 105%. Ca răspuns, autoritățile guvernamentale au introdus un program de bonuri alimentare destinat unui număr semnificativ de 80 de milioane de cetățeni, menționând astfel un suport lunar pentru achiziționarea de bunuri esențiale.
Reforma sistemului monetar
În plus față de aceste măsuri, Iranul își propune să simplifice sistemul monetar printr-o lege adoptată în noiembrie, care preconizează eliminarea a patru zerouri din rial în următorii cinci ani. Această schimbare se reflectă în noile bancnote, care evidentiază cifrele principale, facilitând astfel tranziția, deși nevoia de numerar este accentuată de incertitudinea conflictului în desfășurare.
Complicații pe piața valutară
În prezent, din cauza crizei economice, foarte puțini iranieni mai cumpără valută, iar oferta de valută străină a scăzut dramatic. Potrivit unui broker de schimb valutar din Teheran, cei care vând valută sunt de obicei cei care au nevoie disperată de bani, restul preferând să-și păstreze economiile în riali, în încercarea de a face față unor condiții economice din ce în ce mai dificile.
