Femeile dispărute în închisorile din Myanmar: Mărturii despre tortură, umilință și abuzuri sexuale sub regimul militar.
FEMEILE DISPĂRUTE ÎN ÎNCHISORILE DIN MYANMAR. MĂRTURII DESPRE TORTURĂ, UMILINȚĂ ȘI ABUZURI SEXUALE SUB REGIMUL MILITAR
În urma loviturii de stat din Myanmar din 2021, mii de femei au fost arestate, iar mărturiile supraviețuitoarelor conturează o imagine sumbră a condițiilor inumane din penitenciarele controlate de junta militară. Organizațiile pentru drepturile omului au tras un semnal de alarmă, evidențiind un model de abuzuri sistematice, inclusiv tortură, violență sexuală, umilire și intimidare împotriva femeilor deținute politic.
Printre vocile celor care au trăit aceste orori se numără Thazin, o fostă deținută care a fost arestată în timpul protestelor antiguvernamentale. Aceasta a povestit despre violențele suferite din partea forțelor de ordine la momentul arestării și despre umilințele pe care le-a îndurat în timpul interogatoriilor. După ce a fost condamnată, Thazin a petrecut trei ani în închisorile din Mandalay și Myingyan, timp în care a fost supusă unor abuzuri repetate.
Organizațiile internaționale care monitorizează situația drepturilor omului în Myanmar au raportat că violența sexuală este folosită ca o formă de control împotriva femeilor arestate pentru motive politice. Fortify Rights, o organizație non-guvernamentală, a realizat interviuri cu mai multe foste deținute care au declarat că au fost amenințate cu violul, supuse la agresiuni sexuale și umilințe, însoțite de o supraveghere abuzivă. Există și cazuri șocante în care femeile au fost fotografiate în momente intime, pentru a fi utilizate ca instrument de intimidare împotriva familiilor lor.
Conform datelor centralizate de Asociația pentru Asistența Deținuților Politici (AAPP), cel puțin 40 de femei aflate în detenție politică și-au pierdut viața în închisori sau centre de interogatoriu. Multe dintre aceste decese sunt atribuite torturii sau absenței tratamentului medical adecvat. Un caz îngrijorător este cel al unei studente care, după ce a fost grav rănită în timpul anchetei, a murit în 2025 datorită complicațiilor medicale.
În ciuda unor schimbări politice recente, care au inclus alegerile din 2026 desfășurate fără a respecta standardele democratice, regimul militar a anunțat eliberarea a aproximativ 4.000 de deținuți politici. Totuși, organizațiile pentru drepturile omului consideră aceasta o manevră de îmbunătățire a imaginii regimului, mai degrabă decât un semn al unei reforme reale. De fapt, la mijlocul lunii mai, se estima că peste 22.000 de activiști și civili considerați opozanți se aflau în continuare în detenție.
Femeile eliberate continuă să fie voci ale suferinței și abuzului, refugiindu-se în țările vecine, unde documentează atrocitățile din Myanmar. Acestea subliniază impactul profund al experiențelor trăite în detenție asupra vieților lor și reafirmă că mii de femei rămân închise în condiții inimaginabile. Supraviețuitoarele nu solicită doar eliberarea deținuților, ci și tragerea la răspundere a autorităților și elucidarea soartei celor care continuă să dispară în închisorile militare.
