Drumul Kosovo spre NATO și UE, în pericol din cauza alegerilor de duminică, avertizează fostul președinte

Riscurile alegerilor din Kosovo pentru integrarea în NATO și UE

Vjosa Osmani, fosta președintă a Kosovo, a manifestat îngrijorări profunde cu privire la viitorul politic al țării, având în vedere apropiatele alegeri parlamentare anticipate prevăzute pentru duminica următoare. Într-un interviu acordat publicației POLITICO, Osmani a ales să sublinieze că rezultatele acestor alegeri ar putea avea un impact crucial asupra parcursului Kosovo în direcția integrării în NATO și Uniunea Europeană.

Critica sa s-a îndreptat direct către actualul prim-ministru Albin Kurti, asupra căruia a stipulat că a contribuit la compromiterea eforturilor proeuropene și atlantiste ale țării. Osmani a exercitat funcția de președinte între 2021 și aprilie 2024, perioadă în care parlamentul nu a reușit să o aleagă pe succesoarea sa, generând o criză constituțională. ”Viitorul Kosovo nu poate fi ținut ostatic de ambițiile politice ale unor indivizi,” a declarat aceasta.

De la declararea independenței față de Serbia în 2008, Kosovo s-a întâlnit cu numeroase provocări în ceea ce privește recunoașterea internațională, chiar dacă a beneficiat de susținerea Statelor Unite și a principalelor economii ale Grupului G7. Totuși, mai multe state membre ale Uniunii Europene, printre care se numără Grecia, Spania, România și Slovacia, continuă să nu recunoască suveranitatea Kosovo, ceea ce îngreunează drumul Pristinei către integrarea în aceste organizații.

Osmani a criticat dur politicile lui Kurti, lider al partidului populist de stânga Vetëvendosje, acuzându-l că a deteriorat relațiile cu aliații europeni și cu Statele Unite. În plus, ea a specificat că în timpul mandatului său, Kurti a impus decizii controversate, inclusiv numirea de primari etnici albanezi în municipalitățile cu majoritate sârbească din nordul Kosovo, ceea ce a atras atenția oficialilor occidentali asupra riscurilor amplificării tensiunilor etnice.

Mai mult decât atât, Osmani a făcut referire la faptul că, în loc să progreseze în discuțiile de aderare, Bruxelles-ul a aplicat sancțiuni Kosovo din cauza incapacității guvernului de a diminua violențele din aceste regiuni, ceea ce a dus la suspendarea ajutoarelor economice din Uniunea Europeană. Sancțiunile au fost ridicate doar după alegerile locale desfășurate în anul anterior.

Relațiile lui Kurti cu Washingtonul nu au fost de asemenea lipsite de probleme, el acuând administrația fostului președinte Donald Trump că a avut intenția de a-i răsturna guvernul în scopul de a obține un acord de schimb de teritorii cu Serbia. Cu toate acestea, Kurti a încercat recent să adopte o abordare mai conciliantă, fiind printre puținii lideri care au susținut public intervenția militară a Statelor Unite în Venezuela.

În concluzie, Osmani subliniază că acțiunile și declarațiile controversate ale lui Kurti au subminat considerabil imaginea Kosovo pe scena internațională. ”El trebuia să construiască încredere, dar a reușit să facă exact opusul,” a afirmat fosta președintă.

Perspectivele politice în alegerile anticipate

Având în vedere contextul politic actual, Osmani are motive întemeiate să conteste direcțiile lui Kurti, acesta manifestându-se reticent în a susține realegerea ei în parlament. Această neînțelegere a dus la o criză politică, făcând inevitabilă convocarea alegerilor anticipate de duminică. Prognozele sugerează că partidul Vetëvendosje are șanse mari de a obține un număr semnificativ de locuri, ceea ce ar permite lui Kurti să rămână la conducerea guvernului.

În acest climat, Osmani își propune să revină în funcția de președinte pentru a obține autoritatea de a revizui legislația și a numi personalități cheie în instituțiile judiciare și administrative. Aceasta a remarcat intențiile lui Kurti de a consolida controlul asupra instituțiilor, ceea ce ar putea să submineze eficiența instituției prezidențiale.

În plus, Osmani a sugerat că implicarea activă a Washingtonului în dialogul cu Belgradul este esențială, având în vedere că intervențiile Statelor Unite s-au dovedit a fi fructuoase în negociere. ”Doresc ca Kosovo să nu mai depindă de permisiunea altora pentru a exista și să înceapă să acționeze cu încrederea unui stat suveran,” a încheiat Osmani, subliniind determinarea sa de a promova o imagine mai puternică și unitară a Kosovo la nivel internațional.