CNSAS publică documente despre românii fugiți în Germania în comunism
CNSAS a publicat documente despre emigrarea românilor în Germania în ultimii ani ai comunismului
Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS) a publicat documente de arhivă privind emigrarea românilor în Republica Federală Germania în perioada 1987–1989. Informația a fost făcută publică într-o postare pe rețelele sociale.
Conform documentelor, în ultimii trei ani ai regimului comunist, 47.123 de români au depus cerere pentru plecarea definitivă în R.F. Germania. Autorităţile au aprobat 35.486 de plecări, menţinând un ritm controlat de aproximativ 12.000 de emigranţi pe an.
Datele arată că în 1987 au plecat 12.175 de români, în 1988 – 12.744, iar în primele opt luni din 1989 – 10.147. La începutul lunii septembrie 1989, regimul avea 88.939 de cereri de plecare în străinătate de soluţionat, unele dosare fiind blocate încă din 1975.
Metodele de părăsire a ţării
Potrivit CNSAS, cea mai sigură metodă de evaziune – termen folosit în jargonul Securităţii pentru părăsirea ilegală a ţării – era refuzul de întoarcere din călătorii sau tranzit. Astfel, 5.536 de români au reuşit să plece din ţară şi să rămână în străinătate.
În 1988, regimul comunist a blocat aproape toate vizele turistice, iar în 1989 au fost aprobate doar 368 de vize. Cei care nu aveau şanse la paşaport au înfruntat direct fâşia sau Dunărea: peste 2.243 de persoane au trecut ilegal graniţa, ajungând cu succes în Germania. Peste 75% dintre aceştia au fost bărbaţi, iar jumătate tineri între 19 şi 30 de ani.
Judeţul Timiş a fost zona cu cele mai multe reuşite: 1.138 de timişeni au fugit din România în R.F. Germania. Tot acolo se înscrie şi cazul celor trei membri ai trupei Phoenix – „Ioji” Kappl, Erland Krauser şi Ovidiu Lipan Ţăndărică – care au reuşit să fugă în 1977 în Germania, ascunşi în tobe, într-un camion cu instrumente de concert, la îndemnul şi cu ajutorul lui Nicu Covaci. Covaci plecase în străinătate în 1976, fiind căsătorit cu o femeie de origine olandeză, iar după cutremurul din 1977 s-a întors în ţară alături de un prieten german şi le-a propus membrilor Phoenix să fugă.
În ceea ce priveşte rămânerea în excursii, 1.059 de persoane din Timiş au reuşit să rămână în străinătate. Potrivit CNSAS, grosul fugarilor a fost format din muncitori.
Prinşi la graniţă şi centre birocratice
Nu toţi cei care au încercat au reuşit să fugă: 484 de români au fost prinşi în tentativa de trecere frauduloasă a graniţei şi arestaţi de grăniceri.
Epicentrul birocratic al emigraţiei a fost Sibiul, care deţinea recordul naţional la dosare blocate (28.658) şi aprobări oficiale (9.968). Bucureştiul s-a situat pe locul al doilea la refuzul de întoarcere din excursii (950), generând o migraţie preponderent urbană şi intelectuală.
Documentele prezentate de CNSAS fac parte din dosarul A.C.N.S.A.S. Cab. I.V., vol. 48, fond MapN, Cabinet Iulian Vlad.
