Arhivele comuniste din Ungaria devin publice. Orbán susține că a fost urmărit de servicii
Ungaria deschide arhivele poliției politice comuniste. Viktor Orbán spune că serviciile au încercat să îl recruteze
Guvernul Ungariei, condus de Péter Magyar, se pregătește să facă publice arhivele fostei poliții politice comuniste, care conțin informații despre zeci de mii de persoane implicate în rețeaua de supraveghere a regimului socialist. Primele date urmează să fie publicate miercuri, 4 noiembrie, printr-o bază de date online care va permite consultarea și căutarea documentelor.
Arhivele cuprind numele a aproximativ 50.000 – 60.000 de persoane asociate fostului aparat informativ, conform estimărilor istoricilor. Circa 10% dintre persoanele menționate ar mai fi în viață. Până acum, accesul la aceste documente a fost limitat, fiind permis în principal cercetătorilor și celor care solicitau informații despre propriul trecut sau despre rudele afectate de supraveghere.
Orbán: „Au încercat să mă recruteze, dar am refuzat”
Declarațiile fostului premier Viktor Orbán apar cu puțin timp înaintea acestei măsuri. El a publicat documente datând din 1982 și din a doua jumătate a anilor ’80, despre care susține că ar demonstra încercările serviciilor secrete comuniste de a-l transforma în colaborator.
Potrivit declarațiilor sale, tentativa de recrutare a avut loc la începutul stagiului militar obligatoriu. „La începutul serviciului militar, au încercat să mă recruteze, dar am refuzat, astfel că tentativa nu a avut succes”, a transmis Orbán. El a afirmat că, după refuz, autoritățile comuniste au început să îi monitorizeze activitatea, inclusiv pe cea a soției sale și a persoanelor din cercurile disidente cu care avea legături.
Fostul premier susține că aparatul de securitate al regimului comunist a infiltrat informatori în grupurile de opoziție și a utilizat dispozitive de ascultare în locuințele și la locurile de muncă ale persoanelor urmărite. Afirmațiile sale sunt prezentate ca declarații personale, iar documentele invocate nu au fost verificate independent.
O promisiune electorală dusă la îndeplinire
Publicarea dosarelor fostei poliții politice a reprezentat una dintre promisiunile electorale ale lui Péter Magyar, care a ajuns la conducerea guvernului după victoria partidului TISZA la alegerile parlamentare din aprilie, încheind perioada de 16 ani în care Viktor Orbán a condus Executivul. În septembrie, noua majoritate a adoptat o lege care permite deschiderea arhivelor.
Inițial, autoritățile intenționau să înceapă publicarea documentelor în apropierea aniversării revoluției ungare din 1956, însă calendarul a fost modificat, iar data stabilită a devenit 4 noiembrie. Ministrul ungar al relațiilor sociale și culturii, Zoltán Tarr, a susținut că accesul la informațiile despre trecut reprezintă un drept fundamental al unei societăți democratice.
Dosare incomplete și riscul unor interpretări greșite
Procesul de desecretizare se anunță complicat, deoarece arhivele nu oferă întotdeauna o imagine completă asupra activității persoanelor menționate. Istoricii arată că o parte dintre documente au dispărut în timpul revoltei anticomuniste din 1956, iar altele au fost distruse în perioada schimbării regimului, în 1989.
În plus, simpla apariție a unui nume într-un dosar nu stabilește automat dacă persoana respectivă a colaborat voluntar cu serviciile secrete, dacă a fost constrânsă sau dacă a furnizat efectiv informații. Din totalul estimat de aproximativ 60.000 de persoane menționate, arhivele păstrează dosare mai detaliate pentru circa 9.000. Publicarea acestor documente suplimentare este programată pentru februarie 2027, după eliminarea informațiilor personale sensibile și a datelor care ar putea afecta drepturile victimelor.
În perioada comunistă, serviciile de securitate din Ungaria au utilizat o rețea extinsă de colaboratori pentru supravegherea populației și a persoanelor considerate ostile regimului. Unii informatori au fost recrutați prin presiuni sau șantaj, în timp ce alții au acceptat colaborarea în schimbul unor avantaje.
Istoricul István Papp, reprezentant al arhivelor istorice ale serviciilor de securitate, a avertizat că publicarea documentelor ar putea provoca situații dificile pentru familiile care vor descoperi implicarea unor rude în activitățile fostei poliții politice. La rândul său, istoricul Domokos Szokolay și-a exprimat speranța că deschiderea arhivelor va conduce la o înțelegere mai profundă a trecutului, nu la stigmatizarea automată a persoanelor menționate.
Ungaria se alătură astfel altor state foste comuniste care au permis accesul extins la documentele poliției politice, între care Germania, Cehia și Letonia. Măsura este prezentată de actualul guvern drept un pas spre clarificarea responsabilităților din perioada comunistă și spre consolidarea încrederii publice în instituțiile democratice.
