4 moduri prin care Europa își propune să scape de tehnologia americană
„`html
4 MODURI ÎN CARE EUROPA ÎȘI DOREȘTE SĂ SE DEPINDĂ MAI PUȚIN DE TEHNOLOGIA DIN SUA
Uniunea Europeană se află într-un proces activ de redefinire a relațiilor sale tehnologice, vizând o diminuare a dependenței de tehnologiile străine, în special de cele americane. Această tendință a fost impulsionată de îngrijorările recente referitoare la stabilitatea relațiilor comerciale cu Statele Unite. Comisia Europeană a elaborat un pachet de măsuri care ar putea fi făcut public pe 3 iunie 2026, menit să sprijine o mai mare suveranitate tehnologică pentru blocul comunitar. Acest pachet include propuneri prin care se urmărește reducerea expunerii Uniunii la tehnologia străină în domenii esențiale precum cloud computing, inteligența artificială, cipuri, software și centre de date.
Proiectul de strategie, obținut de POLITICO, subliniază faptul că pe măsură ce tensiunile geopolitice cresc și lanțurile de aprovizionare devin instrumente strategice, dependențele tehnologice pot constitui un risc semnificativ. Anexa strategiilor și planurilor de revizuire a legislației referitoare la cipuri sugerează, totuși, o ambitie limitată în a contracara direct dominația tehnologiilor americane, astfel lăsând responsabilitățile în mâinile guvernelor naționale.
1. TESTAREA PUBLICĂ A CLOUD-ULUI
Un aspect esențial al acestui demers vizează obligativitatea statelor membre de a evalua dacă administrațiile publice din fiecare țară sunt prea dependente de cloud-uri externe. Această evaluare se va realiza prin testarea serviciilor digitale în conformitate cu criteriile de suveranitate stabilite de Uniune. Acest pas ar putea întări capacitatea guvernelor de a face față scenariilor critice, cum ar fi amenințările de tip „kill switch”, adesea asociate cu tehnologia dominantă americană. Deși capitalele europene nu vor fi dirijate spre acțiuni specifice, aceste teste le vor permite să identifice vulnerabilitățile și să caute alternative viabile.
2. PROIECTE DE CIPURI LA SCARĂ MARE
Bruxelles-ul își concentrează atenția asupra inițiativelor majore în domeniul microcipurilor, propunând revizuirea legislației existente. Această inițiativă va facilita accesul la suport public, emiterea rapidă de permise și acordarea de avantaje pentru proiectele pilot. Se anticipează că noua reglementare va contribui la îmbunătățirea capacității industriale a Uniunii, asigurând un mediu propice pentru a evita situațiile în care investițiile în fabrici de cipuri devin neprofitabile din lipsă de cerere.
3. PROMOVAREA TEHNOLOGIEI OPEN-SOURCE
Un alt punct crucial în reducerea dependenței de tehnologiile americane este promovarea soluțiilor de tip open-source. Comisia Europeană propune astfel utilizarea software-ului al cărui cod sursa este accesibil publicului, ceea ce va simplifica controlul asupra datelor și sistemelor. În plus, se va încuraja colaborarea între statele membre pentru dezvoltarea și adoptarea acestor tehnologii open-source și va fi instituit un nou mecanism de suport pentru soluțiile interne.
4. ATRAGEREA FINANȚĂRII PRIVATE
Un alt aspect esențial în acest plan vizează atragerea de fonduri private, considerată vitală pentru amplificarea capacităților digitale ale Uniunii Europene. Se estimează că va fi necesară o investiție aproximativă de 200 de miliarde de euro pentru a extinde infrastructura centrelor de date până în anul 2036, iar încă 2 miliarde de euro sunt necesare pentru susținerea cercetării și inovației în domeniile tehnologice. Bruxelles-ul își propune să dezvolte inițiative care să facă infrastructura digitală mai atractivă pentru investitorii europeni și internaționali.
„`
