Aproape 400 de profesori au renunțat la funcții după adoptarea „Legii Bolojan”, care a modificat structura normelor…
Aproape 400 de profesori au demisionat după adoptarea „Legii Bolojan”, care a modificat structura normelor didactice
Între lunile septembrie și decembrie 2025, Ministerul Educației a semnalat o criză semnificativă în rândul cadrelor didactice, cu aproape 400 de profesori care au ales să renunțe la funcțiile lor. Această situație alarmantă coincide cu implementarea Legea nr. 141/2025, cunoscută pe scară largă sub denumirea de „Legea Bolojan”, care a modificat semnificativ structura normelor didactice, crescând, în medie, norma de predare cu două ore pe săptămână.
Conform datelor oficiale prezentate de Minister, în intervalul menționat, au fost înregistrate 367 de demisii, dintre care 114 au fost profesori titulari sau debutanți, iar restul de 253 erau angajați pe perioada determinată sau în baza duratei viabilității postului. Această statistică demonstrează instabilitatea crescândă din sistemul educațional românesc, mai ales în rândul profesorilor temporari. Situația generează întrebări legate de calitatea educației și de faptul că resursele umane sunt gestionate eficient în acest domeniu crucial pentru viitorul societății.
De asemenea, Ministerul a raportat că 56 de profesori aveau normă incompletă în anul școlar 2025 – 2026. Dintre aceștia, 45 erau profesori titulari sau debutanți, iar 11 erau angajați pe durata viabilității postului. Aceasta ridică semne de întrebare cu privire la modalitatea de organizare și coordonare a resurselor umane în educație, precum și la nevoile reale ale sistemului educațional.
Pe de altă parte, oficialii din domeniul educației au explicat că posturile didactice sunt constituite conform planurilor-cadru existente, respectând normele legale care reglementează organizarea formelor de studiu. Acest proces se dovedește a fi unul complex, subliniind necesitatea aprobată de consiliile de administrație ale inspectoratelor școlare. Menținerea unei flexibilități în organizarea normelor este esențială pentru a face față provocărilor actuale din educație, care necesită noi strategii și abordări în funcție de cerințele societății.”
„Oferta de curriculum prevăzută la decizia școlii trebuie să se alinieze limitelor stabilite prin planurile-cadru aprobate de Ministerul Educației”, au subliniat oficialii, accentuând importanța planificării educaționale în contextul legislativ actual. Această afirmație scoate în evidență nevoia acută de reevaluare permanentă a strategiilor educaționale pentru a răspunde nu doar cerințelor legale, ci și exigențelor profesorilor și elevilor din sistemul educațional românesc.
