Un consilier al Curții de Justiție a UE afirmă că Comisia nu ar fi trebuit să acorde Ungariei 10 miliarde de euro.
COMISIA EUROPEANĂ AR TREBUI SĂ ANULEZE DECIZIA DE A ACORDA UNGARIEI 10 MILIARDE DE EURO, AFIRMĂ CONSILIERUL JURIDIC AL CURȚII EUROPENE
Decizia Comisiei Europene de a transfera 10 miliarde de euro către Ungaria în 2023 a fost contestată ferm de un consilier juridic senior al Curții de Justiție a Uniunii Europene. Acesta subliniază necesitatea revocării acestei hotărâri, având în vedere plângerea inițiată de Parlamentul European. Aceasta din urmă susține că Comisia a încalcat propriile reglementări prin deblocarea fondurilor în decembrie 2023, în pofida problemelor legate de respectarea statului de drept în Ungaria.
Acuzațiile la adresa Comisiei nu sunt de neglijat, Parlamentul European cercetând oportunismul politic ce a stat la baza acestei decizii. Colaborarea cu prim-ministrul ungar, Viktor Orbán, a fost percepută ca o necesitate, în contextul unui summit important al liderilor UE, menționat ca o manevră strategică pentru a asigura ajutoare către Ucraina.
Avizul juridic furnizat de Avocata Generală Tamara Ćapeta, care recomandă anularea deciziei de deblocare a fondurilor, va influența în mod semnificativ decizia finală a instanței, care este așteptată în câteva luni. De notat că avocații generali, cum ar fi Ćapeta, nu îndeplinesc rolul de judecători, ci cel de consilieri care ajută instanța în interpretarea cazurilor complexe.
Până la ora actuală, Comisia Europeană nu a oferit comentarii referitoare la opinia consilierului juridic. De asemenea, Orbán nu a făcut declarații publice cu privire la această problemă, în ciuda importanței sale, pe parcursul îndelungat al summitului european din zona rurală a Belgiei.
René Repasi, un europarlamentar german și profesor de drept european, a atras atenția asupra consecințelor posibile ale unei anulări. Acesta a afirmat că, în cazul în care Curtea va decide în favoarea revocării, Comisia ar trebui să solicite returnarea integrală a fondurilor. În lipsa unei restituiri, Comisia ar putea decide să reducă alte plăți bugetare destinate Ungariei.
Hotărârea care urmează să fie emisă va stabili un precedent important în ceea ce privește modul în care Comisia evaluează eventualele încălcări ale statului de drept de către statele membre ale UE, având în vedere reglementările stricte de accesare a fondurilor europene legate de respectarea drepturilor fundamentale și a independenței judiciare.
Comisia s-a apărat în fața criticilor, argumentând că Ungaria a îndeplinit formal anumite „etape tehnice” menționate anterior în discuțiile despre independența judiciară. Cu toate acestea, avocații Parlamentului European au subliniat că o inspecție mai riguroasă asupra deficiențelor sistemice din Ungaria ar fi fost justificată.
Daniel Freund, un europarlamentar din partea Partidului Verzilor, a catalogat opinia avocatei generale ca „o mustrare severă pentru Comisie.” Acesta a adăugat că, dacă instanța va lua în considerare aceste argumente, ar reprezenta o victorie semnificativă pentru consolidarea statului de drept în Europa. Freund a subliniat că acest caz demonstrează clar că eliberarea celor 10 miliarde de euro a fost o acțiune ilegală și motivată politic, ceea ce a contribuit la subminarea credibilității Comisiei.
El a concluzionat că fondurile Uniunii Europene ar trebui să fie dispersate exclusiv către acele state care se conformează valorilor europene, respectând legea și statul de drept, cerând, totodată, ca în viitor Comisia Europeană să nu mai cadă pradă manipulațiilor din partea liderilor autoritari, precum Viktor Orbán.


