Guvernul francez înfruntă cu succes voturile de neîncredere legate de buget.
Guvernul Francez Supraviețuiește Voturilor de Neîncredere privind Bugetul
Pe 23 ianuarie 2026, Guvernul Franței, condus de prim-ministrul Sébastien Lecornu, a reușit să depășească două voturi de neîncredere ce vizau planurile sale fiscale, avansând astfel către adoptarea unui buget național pentru anul 2026. Acest lucru a fost posibil în pofida încercărilor formațiunilor politice opuse, în special al partidului de stânga radicală „Franța Neîndoită”, care a adunat 269 de voturi în sprijinul cererii sale, cu 19 voturi mai puțin decât era necesar pentru a răsturna guvernul. De asemenea, o propunere similară a fost avansată de partidul de extremă dreaptă „Raliul Național”, care a obținut doar 142 de voturi.
Această dinamică a survenit după ce Lecornu a decis să utilizeze o „portiță” constituțională pentru a continua procedura de adoptare a bugetului, având în vedere că legislativul nu reușise să aprobe un buget înainte de sfârșitul anului 2025. Mecanismul invocat, prevăzut în articolul 49.3 al Constituției, permite guvernului să treacă legislația fără vot formal, lăsând însă opoziției posibilitatea de a propune voturi de neîncredere.
Activarea acestei măsuri a avut loc marți, vizând partea bugetului referitoare la creșterea veniturilor, iar estimările sugerează că Lecornu va apela din nou la acest mecanism pentru a adopta în curând secțiunea destinată cheltuielilor guvernamentale. Chiar și așa, există așteptări optimiști că guvernul va supraviețui, datorită faptului că partidele extreme nu dispun de suficienți parlamentari pentru a întoarce situația. De asemenea, socialiștii, care au jucat un rol esențial în politica de consens în timpul mandatului lui Lecornu, nu au manifestat intenția de a răsturna guvernul, având în vedere concesiile bugetare oferite recent de acesta.
În prezent, Franța se confruntă cu presiuni atât din partea piețelor financiare, cât și din partea instituțiilor internaționale, se așteaptă ca aceasta să reducă deficitul bugetar, care a fost estimat la 5,4% din PIB în anul precedent. De asemenea, se preconizează o datorie publică care va crește până la 118,2% din PIB în 2026, conform prognozelor guvernamentale. Anul acesta, parlamentul a eșuat pentru al doilea an consecutiv în a elabora un buget autonom, în ciuda promisiunilor lui Lecornu de a facilita consensul în rândul legislatorilor.
În lipsa unui plan fiscal coerent, parlamentarii au fost forțați să prelungească bugetul din 2025 până la finalizarea unui nou buget. Lecornu a anunțat săptămâna trecută că va utiliza articolul 49.3 pentru a avansa cu bugetul, în ciuda promisiunii anterioare de a nu recurge la această opțiune. Bugetul pentru 2026 este preconizat a avea un deficit de 5% din PIB, menținându-se sub controlul procedurilor de deficit excesiv impuse de Comisia Europeană. Franța și-a asumat un angajament ferm de a reduce acest deficit sub 3% din PIB, conform reglementărilor Uniunii Europene, până în anul 2029.
