Psiholog social: „Plecatul lui Maduro nu schimbă sistemul”
Analiza lui Colette Capriles asupra Venezelei post-Maduro
Colette Capriles, psiholog social și profesoară de științe politice la Universitatea Simón Bolívar din Caracas, aduce în discuție o realitate dureroasă: dispariția lui Nicolás Maduro de la conducerea Venezuelei nu va da naștere în mod automat unei transformări esențiale a sistemului politic. În ciuda optimismului susținut de plecarea liderului, Capriles subliniază că structurile de control și coerciție ale statului vor rămâne intacte și operative, continuându-și activitățile de supraveghere și reprimare a populației.
Un stat paradoxal
În analiza sa, Capriles conturează un paradox intrigant al statului venezuelean: acesta se dovedește, pe de o parte, absent în sectoare esențiale precum sănătatea, educația și infrastructura, dar, în același timp, omniprezent în monitorizarea activităților politice și aparatul represiv. Această dichotomie a corupt oferit regimului o capacitate remarcabilă de a se proteja împotriva amenințărilor interne, realizându-se în acest sens printr-o rețea complexă de loialitate dintre armată, poliție și grupările paramilitare.
Consecințele economice ale deciziilor politice
Eforturile regimului condus de Hugo Chávez de a-și legitima puterea au fost îndreptate, în principal, spre o redistribuire a bogăției petroliere, cu toate că dereglările din economia globală au avut efecte devastatoare asupra Venezuelei. Prăbușirea prețului petrolului și politicile economice distructive implementate de Maduro au dus la crearea unei crize economice profunde, iar impactul a fost resimțit brutal de cetățeni. Capriles descrie această situație ca un exemplu de „capitalism primitiv,” caracterizat prin relații informale, piețe negre și o profundă dependență de conexiuni personale pentru a supraviețui.
Venezuela, o societate traumatizată
Mesajul esențial al analizei lui Capriles se concentrează pe impactul uman al acestei crize. Venezuela este o societate marcată de traume, unde oamenii trăiesc cu teama disparițiilor, a hiperinflației și a pierderii celor dragi. Tinerii, în special, sunt efectiv prinși într-un „prezent etern”, incapabili să își contureze viitorul din cauza insecurității care îi înconjoară. Schimbarea pe care aceasta o evocă nu este neapărat de natură ideologică, ci una existențială; populația are nevoie de un stat funcțional, previzibil și capabil să își respecte obligațiile fundamentale față de cetățeni.
Adevărata tranziție: o problemă socială
Capriles subliniază că Venezelei nu îi este suficientă o simplă schimbare de lider; țara se confruntă cu o criză profundă a structurii sociale, instituțiilor și psihologiei sale colective. Așa-zisa „vindecare” nu poate fi obtinută printr-o intervenție rapidă sau printr-un simplu înlocuitor de regim, ci necesita un proces laborios de reconstrucție a încrederii și instituțiilor statului. Tranziția dorită nu este politică, ci socială, iar acest proces va necesita mult mai mult timp și răbdare decât orice acțiune militară sau aranjament diplomatic.
În concluzie, analiza lui Capriles oferă o imagine clară a complexităților și paradoxurilor cu care se confruntă Venezuela, subliniind necesitatea unui efort comun pentru o schimbare reală și sustenabilă, care să aducă prosperitate și stabilitate condamnată a fi căutată în anii următori.
Sursa: www.mediafax.ro/externe/psiholog-social-plecarea-lui-maduro-nu-inseamna-automat-schimbarea-sistemului-statul-ca-mecanism-de-control-si-coercitie-va-continua-sa-existe-23666515
Sursa: clujteams.ro/social/psiholog-social-plecarea-lui-maduro-nu-schimba-sistemul/
