Cetăți rare din Dobrogea ignorate de turiști

UN PATRIMONIU ISTORIC NEGLIJAT: CETĂȚILE ANTICE DIN DOBROGEA

În contextul actual, cetățile antice din Dobrogea, parte integrantă a patrimoniului național, se află într-o situație alarmantă. Acest loc de o vasta semnificație istorică este lăsat deoparte, ignorat cu desăvârșire de turiști, care ar putea găsi în el o comoară a trecutului. Această indiferență nu este lipsită de motive; mai degrabă, este rezultatul unui sistem birocratic copleșitor care impiedică accesul și valorizarea corectă a acestor situri.

George Forcoș, un expert consacrat și lider al Comisiei Naționale Limes, subliniază dificultățile cu care se confruntă procesul de includere a acestor cetăți pe lista UNESCO. În fața unui labirint administrativ complex, Forcoș evidențiază cum documentația necesară este complicată prin natura transnațională a dosarului, care implică cooperarea a patru națiuni. În contrast cu cetățile dacice, care au beneficiat de un proces de recunoaștere mai fluid, porțiunea est-dunăreană a fortificațiilor romane se află într-o stagnare nejustificată. Aceasta se datorează cerințelor complicate de standardizare, care transformă aceste eforturi într-o provocare extrem de dificilă.

BIROCRAȚIA ȘI PROMISIUNILE NEÎNDEPLINITE

Decizia din 2017 de a fragmenta aceste situri în sectoare distincte – cel dacic și cel est-dunărean – a fost gândită pentru a facilita procedurile.Însă, realitatea s-a dovedit a fi cu totul opusă: sectorul dobrogenean, complex din punct de vedere administrativ, a devenit o victimă a birocrației. Managementul acestor situri necesită o abordare sistematică și coordonată, dar din păcate, lipsa unui cadru eficient de gestionare continuă să constituie o barieră semnificativă.

Cetățile romane din Dobrogea ascund, de asemenea, o poveste și mai captivantă, fiind acoperite de așezări bizantine ulterioare, ceea ce implică necesitatea unei cercetări aprofundate. Aceasta implică nu doar resurse financiare considerabile, dar și o răbdare și un angajament deosebit pentru a evidenția adevărul lor istoric. Retragerea sprijinului Ungariei din 2023 adaugă un strat suplimentar de incertitudine asupra acestui patrimoniu comun.

POTENȚIALUL NEEXPLOATAT AL DOBROGEI

Numerele vorbesc de la sine: cinci dintre cele zece situri arheologice din cadrul inițiativei ‘Danube Limes Brand’ se situează în nordul Dobrogei. Acest proiect, ce ar putea impulsiona turismul și ar asigura conservarea durabilă a resurselor istorice, rămâne în umbra indeciziilor și a insuficiențelor în infrastructura turistică. În mod paradoxal, Dobrogea are toate ingredientele necesare pentru a deveni o nouă „perlă” pe harta destinațiilor istorice europene, dar nevoia urgentă de inițiative eficiente, coordonate se face din ce în ce mai evidentă.

În concluzie, situația actuală a cetăților antice din Dobrogea reflectă o lipsă cronică de viziune și determinare din partea autorităților. În loc să servească drept sursă de mândrie națională și venituri pentru comunitățile locale, aceste monumente istorice contin să fie sufocate de birocrația ineficientă și complicațiile transfrontaliere. Conformarea la standardele de conservare a patrimoniului românesc nu ar trebui să fie o enigmă fără soluții, ci ar trebui să devină o prioritate națională. Dobrogea așteaptă cu răbdare să revină în centrul atenției, să își regăsească locul în conștiința colectivă a lumii.

Sursa: accentulzilei.ro

Sursa: cronicaromaneasca.ro/politica/cetati-antice-rare-din-dobrogea-neobservate-de-turisti/