Cum Germania a distrus un pilon al politicii climatice UE
Cum Germania a distrus un pilon uriaș al politicii climatice a UE
Recent, un acord controversat încheiat la Berlin a demonstrat că Germania, cu influența sa dominantă în industria auto europeană, poate schimba regulile jocului. Acest acord a dus la anularea interdicției privind motoarele cu combustie internă, considerată anterior un obiectiv ambitios în cadrul politicii climatice a Uniunii Europene.
Deși interdicția urma să fie implementată de la 1 ianuarie 2035, presiunile exercitate de Berlin și de Partidul Popular European (PPE) au dus la o înlocuire a acestei măsuri cu o țintă mai flexibilă, propunând reducerea emisiilor de dioxid de carbon cu 90% pentru vehiculele vândute după acest termen. Această modificare va permite utilizarea vehiculelor cu motoare pe combustie, precum și a celor hibride și avansate, cu condiția ca materialele utilizate să fie produse sustenabil în UE.
Inițiativa PPE și a Germaniei a fost justificată prin argumente economice, afirmând că interdicția strictă ar limita competitivitatea pe piața automotive europene și ar diminua opțiunile consumatorilor. „Cu șase luni în urmă, o astfel de modificare părea de neimaginat,” a subliniat un diplomat UE, reflectând impactul semnificativ pe care l-a avut Germania asupra direcției de dezvoltare a politicilor climatice. „Ideea unei tranziții complete către mașini electrice este acum în declin,” a adăugat acesta.
Victoria politică a PPE și repercusiunile ei asupra industriei auto
Manfred Weber, liderul PPE, a descris această revizuire a legislației ca un „regres major”. Reducerea obiectivului de la 100% la 90% pentru reducerea emisiilor este văzută ca o amenințare la adresa ambițiilor climatice ale Uniunii Europene, având în vedere că autoturismele generează 16% din totalul emisiilor de CO2. Revizuirea permite menținerea a aproximativ 2,6 milioane de vehicule pe combustibili fosili pe drumurile europene, subliniind dependența continuă de aceste resurse poluante.
Piața auto europeană se confruntă deja cu provocări dure din partea concurenților chinezi, în timp ce încetinirea vânzărilor și politicile comerciale restrictive din SUA exacerbează situația. Amenințarea unui război comercial în urma politicilor protecționiste ale fostului președinte Donald Trump complică și mai mult peisajul de afaceri.
Un compromis care nemulțumește pe toată lumea
Decizia de a modifica regulile stricte a generat reacții adverse din toate părțile spectrului politic. În vreme ce Comisia consideră că noul acord este un „compromis echilibrat”, partidele de stânga au denunțat-o ca o catastrofă ecologică, susținând că acesta nu va ajuta industria auto europeană. Michael Bloss, membru al Verzilor, a evidențiat că problema reală constă în declinul pieței pentru mașinile clasice, mai ales în fața unei piețe chineze extrem de competitive.
Pe de altă parte, extrema dreaptă contestă ideea că măsurile sunt suficiente. Volker Schnurrbusch din partidul AfD a adresat critici vehemente Comisiei Europene, numind-o „dictatura” pentru forțarea standardelor stricte în domeniul transportului.
Implicatii și pașii următori
În mijlocul acestor dezbateri intense, negocierile dintre instituțiile Uniunii Europene continuă, fără o soluție clară în vedere. Franța, un bastion al industriei auto electrice, a declarat că propunerea de revizuire reprezintă o „linie roșie” care nu va fi traversată, iar statele mici precum Luxemburg și Cipru devin din ce în ce mai influente în procesul decizional.
Lobby-ul automotive european continuă să facă presiuni pentru relaxarea și mai mare a normelor. Asociația Producătorilor Europeni de Automobile (ACEA) a subliniat riscurile aduse de modificările legate de flotele corporative, care ar putea contraveni principiilor unei piețe libere. Comisia Europeană speră că aceste flote vor accelera tranziția către soluții mai ecologice, dar rămâne de văzut cum va evolua situația în cadrul dezbaterilor din Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene.
Sursa: Politico.eu
Sursa: cronicaromaneasca.ro/politica/cum-germania-a-distrus-un-pilon-urias-al-politicii-climatice-a-ue/
