UE modifică regulile pentru noii membri: 15 ani de risc pentru vot și fonduri

Uniunea Europeană pregătește un mecanism de protecție de 15 ani pentru statele care vor adera în viitorul val

Comisia Europeană a propus un nou mecanism prin care Bruxellesul ar putea reacționa rapid în cazul unor derapaje privind statul de drept, democrația și valorile fundamentale ale UE în rândul viitoarelor state membre. Potrivit propunerii, mecanismul ar putea fi activat în primii 15 ani după aderarea unui stat.

În cazurile grave, noul membru ar putea pierde temporar dreptul de vot în Consiliul UE, iar anumite fonduri europene ar putea fi suspendate. Comisia insistă că nu este vorba despre o perioadă în care noul stat ar avea un statut inferior, ci despre un instrument temporar, țintit și reversibil.

De ce are nevoie Bruxellesul de instrumente mai rapide

Comisarul european pentru Extindere, Marta Kos, a explicat că Bruxellesul are nevoie de instrumente mai rapide decât procedura prevăzută de articolul 7 din tratatele europene. Articolul 7 permite suspendarea unor drepturi ale unui stat membru care încalcă grav valorile UE, însă procedura este extrem de dificilă și nu a dus până acum la suspendarea dreptului de vot al vreunui stat.

Experiența Ungariei și, anterior, a Poloniei a arătat limitele acestui mecanism. Ungaria a intrat în conflict cu Bruxellesul în numeroase dosare privind statul de drept și politicile europene, iar dreptul de veto permite unui singur stat să blocheze decizii care necesită unanimitate. Marta Kos a vorbit explicit despre necesitatea de a evita apariția unui nou lider capabil să blocheze deciziile europene după aderarea țării sale.

Garanții cu durată limitată, fără membri de rang inferior

Comisia Europeană nu propune ca noile state să devină membri de rang inferior. Garanțiile ar avea o durată limitată tocmai pentru a evita apariția unei Uniuni cu membri de categoria întâi și categoria a doua. După expirarea mecanismului, noul stat ar urma să beneficieze de aceleași drepturi ca ceilalți membri.

Scopul declarat este ca UE să poată reacționa mai rapid dacă un guvern ales după aderare începe să încalce regulile europene, fără a repeta situația creată de conflictele dintre Budapesta și Bruxelles.

Ucraina și Republica Moldova, în centrul noii extinderi

Propunerile apar într-un moment în care UE își pregătește cea mai importantă extindere din ultimii ani. Muntenegru, Albania, Republica Moldova și Ucraina sunt considerate în prezent principalele candidate aflate în avans. În cazul Republicii Moldova și al Ucrainei, negocierile de aderare au avansat în 2026, iar Comisia pregătește inclusiv foi de parcurs pentru cele patru state.

Pentru Bruxelles, extinderea nu mai este privită doar ca un proiect economic. Războiul din Ucraina a schimbat radical calculul geopolitic. Marta Kos a descris extinderea drept un interes strategic al Uniunii și a avertizat asupra influenței Rusiei și Chinei în Europa de Est și în Balcanii de Vest.

Ideea este ca statele candidate să fie apropiate treptat de UE chiar înainte de aderarea deplină. Comisia propune integrarea lor progresivă în anumite sectoare precum energia, transporturile, domeniul digital și apărarea, însă beneficiile ar urma să depindă de progresul reformelor.

Reforma deciziilor, discutată în paralel

Problema nu este doar comportamentul viitoarelor state membre. O Uniune cu 30, 35 sau chiar mai multe țări ar putea deveni mai dificil de administrat cu actualele mecanisme de decizie. Comisia propune, de aceea, și extinderea utilizării votului cu majoritate calificată în anumite domenii, printre care unele decizii privind sancțiunile, combaterea fraudei fiscale și anumite politici energetice.

În plus, viitoarele state membre ar putea accepta temporar să nu blocheze prin unanimitate anumite decizii privind extinderea UE sau dispute bilaterale. Toate aceste schimbări trebuie însă negociate și aprobate de actualele state membre.

Regula celor 15 ani nu este încă o lege europeană și nici o condiție deja aplicată Ucrainei sau Republicii Moldova. Este o propunere a Comisiei Europene care ar urma să fie negociată înaintea viitoarelor aderări.