FT: Provocări legate de PNRR pentru statele UE. Sumele cheltuite până acum pentru redresarea economică. Prelungirea PNRR, puțin probabilă.
Dificultăți cu PNRR pentru țările UE
În ultimul timp, s-a constatat cu îngrijorare că statele membre ale Uniunii Europene au reușit să utilizeze doar o parte din fondurile destinate redresării economice post-pandemie, disponibilizate prin intermediul Facilitații de Redresare și Reziliență (PNRR). Conform datelor, alocarea totală în cadrul acestui program este de 577 de miliarde de euro, iar până la finalul anului precedent, doar aproximativ 310 miliarde de euro au fost cheltuite, ceea ce reprezintă 53% din total. Această realitate a fost confirmată de analizele efectuate de Eurostat, subliniind o utilizare substanțială a resurselor, dar nu suficient de eficientă.
Printre statele cu cea mai mare pondere în utilizarea acestor fonduri se regăsesc Italia, Spania și Polonia. Totuși, există discrepanțe semnificative în performanța între aceste țări: Italia a utilizat 57% din suma alocată, în timp ce Spania a cheltuit doar 44%, iar Polonia se află mult sub așteptări, cu doar 26% utilizare a fondurilor disponibile. Ratele scăzute de utilizare sunt, în parte, rezultatul inflației accentuate provocate de criza energetică asociată conflictului din Ucraina, dar și al dificultăților administrative întâmpinate în inițierea și implementarea proiectelor de infrastructură.
Dificultăți în accesarea fondurilor
Un alt element semnificativ se referă la amânarea majorității investițiilor în infrastructură, programate pentru anii 2025 și 2026, conform economistului Filippo Taddei de la Goldman Sachs. Această întârziere a influențat în mod negativ prognoza de creștere economică, estimările arătând că PNRR ar putea contribui cu doar 0,8% – 1% la PIB-ul Uniunii Europene anual. Taddei pune accent pe faptul că factorii externi, cum ar fi invazia în Ucraina și criza energetică, au redus eficiența și beneficiile programului de redresare, ceea ce face imposibilă evaluarea completă a impactului acestor fonduri pe termen lung decât după finalized.
Viitorul PNRR: provocări și perspective
Pe de altă parte, este esențial ca guvernele țărilor membre să formuleze cererile pentru restul de 172 miliarde de euro până în luna septembrie a acestui an. De asemenea, mulți analiști consideră că prelungirea programului după termenul stabilit pentru 2026 este improbabilă. Aceasta opinie este susținută de țări precum Olanda, care sunt favorabile menținerii acestei forme de împrumut comun doar ca o măsură temporară.
Un aspect crucial este că, din cele 405 miliarde de euro primite deja de la Comisia Europeană, cheia succesului în utilizarea acestor fonduri depinde de abilitatea de a gestiona proiectele. Eulalia Rubio, expert la Institutul Jacques Delors din Paris, evidențiază diferențele dintre țările mari, cum ar fi Germania și Franța, care au reușit să utilizeze eficient fondurile, și cele mai mici, ce se confruntă cu obstacole administrative și provocări în implementarea proiectelor.
Concluzie
Situația actuală scoate în evidență provocările cu care se confruntă statele europene în gestionarea fondurilor de redresare. Performanțele variate ale țărilor sugerează o nevoie urgentă de revizuire a strategiilor și eficienței administrative. Cu un termen limită stringent și numeroase obstacole de depășit, viitorul PNRR se prezintă incert. Politicile și acțiunile concrete devin esențiale pentru asigurarea unei utilizări optime a resurselor disponibile și pentru a sprijini realocarea acestora în beneficiul economiilor afectate de criza globală.
