Omenirea se confruntă cu o criză alimentară din cauza închiderii Strâmtorii Ormuz.
Omenirea se află în fața unei crize alimentare din cauza închiderii Strâmtorii Ormuz
Într-un context marcat de tensiuni internaționale izbucnite în regiunea Golfului, există o preocupare tot mai mare în rândul experților cu privire la posibilitatea unei catastrofe alimentare globale. Aceasta ar putea fi determinată de o potențială blocare a Strâmtorii Ormuz, o rută maritimă crucială nu doar pentru transportul energetic, ci și pentru livrarea îngrășămintelor esențiale agriculturii mondiale. Statele din Golful Persic depind majoritar de această cale pentru importurile alimentare, ceea ce le face extrem de vulnerabile în fața unei crize alimentare iminente.
Îngrășămintele, un factor crucial
Analiza realizată de Signal Group evidențiază faptul că țările din Golful Persic contribuie cu aproximativ 20% la comerțul global de îngrășăminte esențiale, cum ar fi amoniacul, fosfații și sulful, toate fiind fundamentale pentru o agricultură sănătoasă. Aproape jumătate din producția de uree la nivel mondial, recunoscută ca fiind cel mai folosit îngrășământ pe bază de azot, provine din această regiune, cu Qatar având o pondere semnificativă de 10% din volumul global.
Impactul imediat al conflictului
De curând, compania QatarEnergy a fost constrânsă să suspende activitățile la complexul său industrial din Ras Laffan – cel mai mare hub global pentru îngrășăminte și gaze naturale lichefiate – din cauza atacurilor directe provenite din Iran. Această măsură a dus la întârzieri notabile în livrările de materii prime necesare producerii îngrășămintelor, ceea ce are un impact imediat asupra disponibilității resurselor esențiale pentru agricultură.
Consecințele unei blocări de lungă durată
În cazul unei blocări a Strâmtorii Ormuz pentru o perioadă estimată de 30 de zile, Organizația Națiunilor Unite pentru Comerț și Dezvoltare (UNCTAD) preconizează o reducere a exporturilor de îngrășăminte cu până la 1,33 milioane de tone lunar. Această situație ar putea avea efecte devastatoare asupra culturilor agricole care depind de fertilizanți. Mulți fermieri ar putea fi nevoiți să se orienteze spre culturi ce consumă mai puține îngrășăminte sau chiar să renunțe la utilizarea acestora cu un impact negativ semnificativ asupra randamentului agricol.
Vulnerabilitățile globale în fața crizei alimentare
Criza actuală din Iran constituie deja al treilea mare șoc asupra securității alimentare globale în ultimii șase ani, alături de pandemia COVID-19 și invazia Rusiei în Ucraina. De la declanșarea conflictului, prețurile îngrășămintelor au fost în continuă creștere, iar o blocare chiar și de scurtă durată ar putea înrăutăți semnificativ o criză alimentară deja existentă. Țări precum India și Brazilia, care depind în mare măsură de importurile din Golful Persic, s-ar confrunta cu probleme considerabile în asigurarea hranei necesare populației lor.
Pericolul profund pentru statele vulnerabile
Pe lângă națiunile din Golful Persic, care importă între 80% și 90% din alimentele consumate, Africa Subsahariană reprezintă o altă zonă extrem de vulnerabilă. Multe dintre fermele din această regiune utilizează o cantitate de îngrășăminte semnificativ mai mică decât ceea ce ar fi necesar pentru o producție agricolă optimă. Creșterea prețurilor alimentelor, stimulată de costurile mari asociate cu petrolul, ar putea exacerba dramatic criza alimentară, punând la mare încercare capacitatea acestor țări de a asigura hrană pentru populația lor.
