Planul UE de a preveni ca noi membri să devină Ungaria 2.0
Planul UE de a împiedica noi membri să devină Ungaria 2.0
Montenegro, considerată o țară favorizată pentru aderarea la Uniunea Europeană, se află într-o situație în care condițiile de integrare devin semnificativ mai stricte. Această măsură este parte a unui plan menit să prevină repetarea experiențelor negative din Ungaria, unde s-au adoptat un set de politici controversate sub conducerea lui Viktor Orbán.
Președintele Montenegrului, Jakov Milatović, a purtat discuții cruciale cu oficiali ai Uniunii Europene și cu reprezentanți din state membre, inclusiv în urma unei vizite recente în Irlanda, care se va ocupa de președinția Consiliului UE în a doua jumătate a anului 2026. Scopul acestor negocieri este de a introduce „garanții pe termen lung” în tratatul de aderare al Montenegrului, elemente care vizează asigurarea respectării democrației și a statului de drept.
Un reprezentant al Comisiei Europene a afirmat că aceste măsuri vor servi drept model pentru viitoarele tratate de aderare. Este important de menționat că Montenegro nu este singura națiune care își exprimă dorința de a deveni membru al UE; Ucraina își propune să adere până în 2027, cu condiția să fie stabilizată printr-un acord de pace cu Rusia, iar Islanda planifică un referendum pentru reluarea discuțiilor de aderare.
Deși negocierile au avansat, președintele Milatović a subliniat că nu există certitudini privind forma finală a tratatului de aderare, fiind necesare clarificări suplimentare din partea Comisiei. Discuțiile pornesc de la lecțiile învățate din extinderea din 2004, an în care Ungaria, Slovacia și alte opt țări au aderat la blocul comunitar. Experiența recentă de la Budapesta este un exemplu de urmat pentru prevenirea regresiilor democratice în cadrul Uniunii.
Obiectivul Comisiei este clar: asigurarea că Montenegro și alte state aspirante nu devin o „Ungaria 2.0”. În acest sens, tratatele de aderare urmează a fi create de un grup de lucru coordonat de președinția cipriotă, prin implicarea tuturor statelor membre. Deși există propuneri preliminare privind suspendarea drepturilor de vot pentru noii membri care violentează principiile fundamentale ale UE, în special statul de drept, detaliile acestor garanții rămân neclare.
Un oficial montenegrin a făcut apel la o discuție deschisă, subliniind că o limitare a dreptului de vot este inacceptabilă, chiar dacă Pagdorica este deschisă la alte condiții. Reformele rapide necesare pentru a îndeplini standardele de aderare sunt generate de nevoia stringentă de schimbare, ceea ce a dus la tensiuni politice interne. Milatović s-a arătat îngrijorat de presiunea de a adopta legi în regim de urgență, considerând acest lucru inacceptabil.
Montenegro se confruntă acum cu provocarea de a finaliza cele 20 de capitole neîndeplinite din cele 33 care sunt necesare pentru aderare. Una dintre etapele imediate va fi închiderea Capitolelor 21, ce se ocupă de rețelele trans-europene, preconizată pentru luna martie. Cu toate acestea, incertitudinea persistă în ceea ce privește respectarea termenului țintă de aderare în 2028, având în vedere necesitatea ratificării din partea tuturor celor 27 de state membre ale Uniunii Europene, inclusiv Ungaria.
În ciuda ambiției Montenegrului de a deveni membru al Uniunii, realitatea politică complică drumul către integrare. Milatović și-a exprimat angajamentul de a accelera reformele necesare, recunoscând totodată provocările semnificative cu care se confruntă țara pe parcursul acestui proces.
