Căldura a provocat 710.000 de decese într-un singur an, mai multe decât malaria și HIV
Căldura extremă a provocat 710.000 de decese într-un singur an, mai multe decât malaria și HIV
Numărul de decese cauzate de căldură a atins un nivel record, iar 146 de experți din peste 30 de țări cer ca schimbările climatice să fie declarate oficial urgență globală de sănătate. Efectele încălzirii globale asupra sănătății au crescut mai repede în deceniul de după Acordul de la Paris din 2015 decât în cel dinainte, iar media anuală de decese cauzate de căldură a urcat cu aproape 36%, arată raportul Lancet Countdown privind sănătatea și schimbările climatice.
Studiul, coordonat de University College London împreună cu Organizația Mondială a Sănătății, urmărește 54 de indicatori și a fost publicat miercuri, înaintea conferinței ONU COP31 din noiembrie.
Un bilanț mai mare decât cel al malariei sau HIV
În 2023, cel mai cald an din perioada analizată, căldura extremă a contribuit la un număr record de 710.000 de decese, mai multe decât cele provocate de malarie sau HIV. Peste 70% dintre ele au fost atribuite direct încălzirii provocate de om. Fără schimbările climatice, bilanțul ar fi fost de aproximativ 200.000 de morți.
Între 2016 și 2023, aproape 3 milioane de decese au fost legate de schimbările climatice. Căldura a lovit și economia: în ultimii trei ani, pierderile de productivitate ale muncitorilor au depășit un trilion de dolari anual.
Seceta și apa, noile amenințări
În 2025, seceta severă a afectat aproape 52% din uscatul planetei timp de cel puțin o lună, al doilea cel mai ridicat nivel înregistrat. Analizele din satelit arată că, din 2003, 80% din suprafața uscatului a trecut prin schimbări majore ale rezervelor de apă subterană, ceea ce amenință igiena și siguranța alimentară.
Există și vești bune. Investițiile în energie curată au atins un record în 2025, aproape dublu față de cele în combustibili fosili. În 77 de țări în care emisiile au scăzut după 2016, aerul mai curat a prevenit aproximativ 323.000 de decese pe an. Combustibilii fosili asigură însă în continuare peste 80% din energia lumii. Cei mai mari 100 de producători de petrol și gaze ar urma să depășească până în 2040 cu 150% nivelul de producție compatibil cu limita de 1,5°C, față de 138% în estimarea de anul trecut.
Ce cer cercetătorii
Autorii raportului cer ca schimbările climatice să fie recunoscute oficial drept urgență globală de sănătate, un nou instrument al OMS pentru un răspuns coordonat și ca sănătatea să fie pusă în centrul fiecărei decizii climatice, de la reducerea emisiilor la finanțare.
„La un deceniu după Acordul de la Paris, concluziile noastre sunt clare: efectele schimbărilor climatice asupra sănătății cresc mai repede decât reacția lumii”, a declarat profesoara Marina Romanello, directoarea executivă a Lancet Countdown. Ea a recunoscut progresele din energia curată și din pregătirea sistemelor de sănătate, dar le-a considerat prea lente, prea mici și insuficient de bine țintite.
„Nu este o înrăutățire treptată, este un salt care trebuie recunoscut drept urgența globală de sănătate care este”, a avertizat Romanello.
