Ucraina explorează rute alternative pentru exportul cerealelor din cauza blocării porturilor de către Rusia.
Ucraina căutând soluții alternative pentru exportul cerealelor, în urma blocadei impuse de Rusia
În contextul intensificării atacurilor ruse asupra porturilor din Odesa, Ucraina își reorientează strategia și caută rute alternative pentru exportul cerealelor, o măsură esențială dată fiind gravitatea situației economice actuale. Ministrul agriculturii al Ucrainei, Taras Visoțki, a tras un semnal de alarmă cu privire la impactul destabilizator pe care această blocadă îl are asupra economiei, risipind aproape jumătate din exporturile estimate pentru acest an.
Aceasta situație critică survine într-un climat de intensificare a ofensivei ruse, care vizează navele comerciale cu pavilion străin aflate în zona portuară Odesa. O astfel de strategie nu numai că afectează tranzacțiile economice ale Ucrainei, dar creează o insecuritate majoră în regiune, având în vedere că Odesa constituie un nod vital pentru exporturile de cereale ale țării.
Statisticile recente sunt elocvente, indicând 35 de atacuri asupra navelor din porturi și 22 de atacuri asupra navelor aflate pe mare doar în luna iulie, alături de 67 de atacuri asupra infrastructurii portuare. Comparativ cu anul precedent, care a consemnat doar 14 atacuri, escaladarea violenței este alarmantă și pune în pericol stabilitatea economică a sectorului agricol ucrainean.
În urma acestor atacuri, navele care doreau să ancoreze în porturile Odesa au suspendat activitatea, provocând daune semnificative producătorilor locali, deja afectați de blocajul comercial. Prețurile cerealelor și ale semințelor oleaginoase au scăzut cu aproximativ 30%, iar Visoțki a menționat că provocările curente sunt chiar mai complicate decât cele întâmpinate în primele luni ale invaziei din martie-aprilie 2022. Acesta estimează că pierderile directe pentru agricultura ucraineană ar putea varia între 1,5 și 3 miliarde de dolari în acest an.
Transporturi alternative și provocările lor
Printre soluțiile identificate de autorități se numără utilizarea transportului pe Dunăre, pe căile ferate și pe șosele. Totuși, transportul feroviar apare ca fiind cea mai viabilă opțiune. Aceste rute au fost utilizate anterior pentru a face față conflictului cu Rusia, dar condițiile actuale, cum ar fi seceta și iarna recentă, afectează în mod semnificativ capacitatea Dunării de a susține transporturile, ducând la niveluri istorice scăzute ale apei. Astfel, chiar și cu aceste alternative, capacitatea de export va fi limitată la doar 50-55% din volumul lunar obținut anterior prin porturile de la Marea Neagră.
Deși rutele alternative sunt acum implementate, autoritățile se așteaptă ca acestea să opereze eficient abia la sfârșitul verii. Pe de altă parte, transportul pe aceste rute impune costuri suplimentare considerabile, estimându-se la 45-50 de dolari pentru fiecare tonă de marfă transportată, ceea ce ar putea duce la o creștere a prețurilor alimentelor la nivel global.
Ucraina, care înainte de conflict asigura aproximativ 6% din exporturile mondiale de grâu și 11% din cele de porumb, se confruntă acum cu perspective sumbre în ceea ce privește securitatea alimentară globală. Visoțki a subliniat că unul dintre cele mai mari riscuri provine din incapacitatea de furnizare a alimentelor, care ar putea deveni inaccesibile pentru cei mai vulnerabili consumatori din lume.
În acest sens, ministrul a adresat un apel către aliații Ucrainei, solicitând sprijin în asigurarea securității maritime în Marea Neagră, un demers esențial într-un context de criză alimentară emergentă ce necesită o cooperare internațională solidă.
