Eurostat: Românii au o durată medie de muncă de doar 32,7 ani pe parcursul vieții, cea mai redusă din Uniunea Europeană.

România, în fruntea statisticilor negative din Uniunea Europeană

Conform datelor recente furnizate de Eurostat, România se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește durata estimată a vieții profesionale, având o medie alarmantă de doar 32,7 ani. Această statistică este cu aproape cinci ani mai mică decât media europeană, care se cifrează la 37,5 ani, generând astfel îngrijorare în legătură cu starea actuală a pieței muncii din țară. Deși această medie a crescut în restul Uniunii în ultimii ani, atingând în 2025 o valoare medie de 37,5 ani, România continuă să rămână în afara acestui trend pozitiv.

Comparând datele statistice cu alte state europene

Această situație plasează România sub Italia, care are o medie de 33 de ani, și Bulgaria, cu 34,6 ani. Este îngrijorător să constatăm stagnarea României în acest context, având în vedere că alte state din regiune au reușit să optimizeze condițiile de muncă și viața profesională a cetățenilor lor. De exemplu, Țările de Jos se află în fruntea clasamentului cu o estimare a vieții profesionale de 44 de ani. Distanța dintre România și acest standard este semnificativă, atingând 11,3 ani, evidențiind o disparitate majoră în oportunitățile de muncă disponibile.

Disparitățile între bărbați și femei pe piața muncii

În privința diferențelor de gen, datele sunt de asemenea îngrijorătoare. Durata estimată a vieții profesionale pentru bărbați în România se situează la 36 de ani, reprezentând al doilea cel mai scăzut nivel din Uniunea Europeană, fiind depășit doar de Bulgaria, unde acest indicator este de 35,9 ani. Situația pentru femei este și mai gravă; acestea au o durată estimată a vieții profesionale de doar 29,1 ani, ceea ce este a doua cea mai mică valoare din Uniune, după Italia, care se află la 28,4 ani. Această realitate scoate în evidență nu doar obstacolele pe care le întâmpină femeile în obținerea locurilor de muncă, ci și condițiile mizere de plată și muncă, care nu sunt suficiente pentru a le stimula participarea pe piața muncii.

Ce va aduce viitorul?

Indicatorul care măsoară durata estimată a vieții profesionale nu se traduce în mod direct în vârsta de pensionare sau în anii efectivi lucrați, ci reprezintă o estimare bazată pe participarea tinerilor de 15 ani pe piața muncii. Aceasta ilustrează un tablou complex, influențat de speranța de viață și ratele de participare pe grupe de vârstă. Această statistică sugerează necesitatea unei revizuiri a politicilor economice și sociale din România, având în vedere că este crucial să se încurajeze tinerii să se implice activ în piața muncii. O astfel de reabilitare ar putea conduce la creșterea duratei medii a vieții profesionale în țară, îmbunătățind astfel condițiile generale de muncă și viața profesională a românilor.