UE creează reglementări pentru a reacționa decisiv în cazul în care noii membri devin neascultători, afirmă șeful extinderii.
Uniunea Europeană consolidează reglementările pentru noii membri
Comisarul european pentru extindere, Marta Kos, a anunțat că Uniunea Europeană (UE) va implementa reguli mai stricte pentru noile state membre, cu scopul de a preveni derapajele de la reformele convenite și abuzurile dreptului de veto după aderare. Această declarație a fost făcută într-un interviu acordat publicației POLITICO, subliniind importanța unei structuri solide care să asigure respectarea angajamentelor asumate de noile țări membre.
„Dacă un nou stat membru respectă regulile, nu vor apărea probleme. Însă, în cazul în care există neconformități, măsurile de protecție vor fi aplicate cu fermitate. Acesta este sistemul pe care ne concentrăm să-l dezvoltăm”, a declarat Kos, având loc o întâlnire a miniștrilor de externe în Luxemburg.
Declarațiile au fost făcute pe fondul demarării negocierilor detaliate de aderare cu Ucraina și Moldova, în timp ce Kosovo a finalizat recent alte două capitole ale negocierilor, apropiindu-se astfel de statutul de membru al UE. Comisia Europeană este în prezent dedicată elaborării unor mecanisme care să întărească sistemul de protecție, care ar putea include tranziții înainte de acordarea completă a drepturilor de membru.
Printre statele membre, Franța, Germania și Țările de Jos susțin faptul că orice extindere trebuie să fie însoțită de garanții care să asigure că reformele vor fi întotdeauna respectate și că noile membri nu vor perturba echilibrul de putere din cadrul Uniunii Europene. Lideri importanți, precum cancelarul german Friedrich Merz și președintele francez Emmanuel Macron, promovează o abordare graduală a integrării europene, sugerând că țările din Balcanii de Vest să primească beneficii economice și politice înainte de a deveni membri de plin drept.
Kos a adus în discuție și intensificarea angajamentului liderilor din statele membre, care se implică tot mai mult în acest proces, generând idei noi. Aceasta își exprimă speranța că detalii suplimentare vor fi disponibile în curând, menționând că lecțiile învățate din experiențele anterioare cu diverse state membre au demonstrat că problemele au apărut din neconformarea cu regulile impuse.
Un exemplu relevant este Ungaria, care sub conducerea fostului prim-ministru Viktor Orbán, a obstructat frecvent consensul pe subiecte de interes, precum sancțiunile impuse Rusiei, folosind dreptul de veto pentru a îngreuna sprijinul european acordat Ucrainei. În plus, guvernul ungar s-a confruntat cu suspendarea fondurilor europene în valoare de peste 10 miliarde de euro din cauza încălcărilor obligațiilor democratice și judiciare, o situație pe care diplomații europeni păstrează ca o lecție de evitat în viitor.
În contextul actual, Montenegro, o țară cu o populație de circa 600.000 de locuitori, este pe cale să elaboreze tratatul său de aderare la Uniune, stârnind speranțe că va deveni prima națiune care se alătură blocului comunitar din 2013, anul în care Croația a devenit membru. Kos a afirmat că acest tratat va servi drept model pentru aderările viitoare.
„Noi ne propunem, prin tratatul de aderare al Montengro, să asigurăm că respectarea regulilor de către o țară este garantată și pe termen lung, fie că este vorba de cinci, zece, sau cincisprezece ani după ce devine membru al UE”, a concluzionat Kos, subliniind necesitatea ca procesul de aderare să rămână bazat pe merite. Atât Ucraina, cât și Moldova au avansat considerabil în acest proces, iar în momentul în care toate grupurile de negociere sunt active, „țara care va îndeplini cele mai multe cerințe va avea oportunitatea de a progresa mai rapid”, a adăugat ea.
