Operațiunea „Pușkin”: cum au fost furate volume rare din bibliotecile franțuzești
Operațiunea „Pușkin”: Un jaf metodic al cărților rare din bibliotecile franțuzești
Recent, justiția din Franța a pronunțat condamnarea a șase cetățeni georgieni, implicați într-o rețea sofisticată de furturi de cărți rare, într-o operațiune denumită „Pușkin”. Aceștia au fost găsiți vinovați de constituirea unei asociații în vederea comiterii de delicte, precum și de furturi de bunuri culturale care erau expuse public. Pedeapsa maximă acordată a fost de șapte ani de închisoare, subliniind gravitatea crimelor comise.
Informațiile prezentate de instanță dezvăluie un plan bine orchestrate al infractorilor, în care aceștia vizitau biblioteci pentru a analiza și documenta cărțile originale. Odată ce aveau un studiu detaliat, rețeaua criminală reușea să înlocuiască volumele autentice cu replici realizate cu un grad atât de mare de acuratețe, încât diferențele deveneau aproape imposibil de observat de către bibliotecari și cercetători.
Aceste fapte ilegale au avut loc în anul 2023 și au vizat instituții de prestigiu, cum ar fi Biblioteca Diderot din Lyon, Biblioteca Națională a Franței și Biblioteca Universitară de Limbi și Civilizații din Paris. Constatarea dispariției a nouă lucrări valoroase a fost un șoc pentru autorități, provocând pierderi estimate la aproximativ 650.000 de euro.
Liderul grupului, Mikheil Zamtaradze, a primit cea mai aspră pedeapsă, având un istoric penal similar în Lituania. El a fost condamnat la șapte ani de închisoare și i s-a interzis accesul în Franța pe termen nedeterminat. La rândul său, Beqa Tsirekidze, un alt membru important al rețelei, a fost condamnat la patru ani, având, precum Zamtaradze, antecedente penale în Estonia. De asemenea, doi dintre acuzați au fost judecați în lipsă, deoarece erau deja reținuți în Georgia, o situație care complică procedurile de extrădare din cauza legislației acestei țări.
Operațiunea „Pușkin” nu doar că a scos la iveală un caz alarmant de furturi din biblioteci, ci a evidențiat și conexiuni internaționale, cu furturi similare raportate în alte țări europene, precum Germania, Elveția și Cehia. Ca rezultat, s-a înființat o echipă comună de investigație coordonată de Europol și Eurojust, menită să abordeze această problemă care amenință patrimoniul cultural european.
Investigațiile continuă, iar autoritățile explorează în mod activ modul în care aceste furturi sunt legate de patrimoniul cultural considerat esențial din Rusia. Reprezentanții Bibliotecii Naționale a Franței și-au exprimat speranța de a recupera operele furate, reafirmând astfel importanța protejării bunurilor culturale în fața acestor infracțiuni. Cazul ilustrează nu doar vulnerabilitatea instituțiilor culturale, ci și necesitatea unor măsuri mai stricte împotriva crimei organizate care vizează patrimoniul istoric și literar al Europei.
