Alegerile din Cipru duc la fragmentarea parlamentului, pe fondul ascensiunii partidelor anti-sistem.
ELECTORATUL DIN CIPRU ÎN FRAGMENTARE: ASCENSIUNEA PARTIDELOR ANTI-ESTABLISHMENT
Ciprul a organizat recent alegeri legislative, iar rezultatele au dezvăluit o fragmentare notabilă a parlamentului, în special prin creșterea semnificativă a partidelor de extremă dreaptă și a celor anti-establishment. Această tendință reflectă o schimbare profundă în peisajul politic, cu partide care își afirmă din ce în ce mai mult prezența în arena politică. După numărarea voturilor, partidul centrist al Roții Democrate (DISY) a obținut 27,2% din voturi, reușind astfel să păstreze cele 17 locuri din parlament. Pe locul al doilea s-a situat Partidul Progresiv al Lucrătorilor, care a acumulat 23,9%, asigurându-și 15 locuri în legislativ.
Un aspect cu adevărat remarcabil al acestor alegeri a fost ascensiunea Frontului Național Popular (ELAM), un partid de extremă dreaptă, care a reușit să își dubleze numărul de locuri în parlament, trecând de la 3 la 8, având un sprijin de 10,9%. Campania ELAM s-a concentrat pe problemele legate de migrație și de relațiile cu Turcia, evidențiind o tendință mai largă de popularitate a extremismului în întreaga Europă.
Ministrul de Finanțe, Makis Keravnos, a subliniat că această fragmentare nu este un fenomen izolat în Cipru, ci face parte dintr-o tendință observată pe continentul european. „Nu mă îngrijorează; aceste schimbări sunt parte a democrației, iar sistemul democratic are o modalitate de a se auto-reglementa în cele din urmă,” a afirmat el într-un interviu. Keravnos a făcut apel la o guvernare rațională, care să rezoneze cu interesele tuturor cetățenilor ciprioti.
Scrutinul recent este privit ca un moment crucial pentru viitoarele tendințe politice, având în vedere apropiatele alegeri prezidențiale din 2028, ce ar putea schimba din temelii dinamica alianțelor pe care președintele Nikos Christodoulides va trebui să le formeze. Într-adevăr, era de dominație a partidelor tradiționale de 50 de ani pare să fi luat sfârșit, iar expertul Harry Tzimitras, director al Institutului de Pace din Oslo, a subliniat că noile mișcări politice, în ascensiune, complică deja procesul legislativ în parlament.
Tzimitras a remarcat: „Va deveni și mai dificil pentru guvern să adopte legi în parlament. Există deja o dezbatere publică amplă cu privire la viitorul Consiliului Național, un organism esențial pentru discuțiile pe tema Ciprului, care ar putea fi suspendat sau chiar desființat.” Aceasta sugerează un climat de instabilitate politică care ar putea pune în pericol funcționarea eficientă a mecanismelor de decizie din Cipru.
Christodoulides, ales ca independent în 2023, se găsește în fața provocării de a guverna cu o bază de sprijin parlamentară slăbită, având în vedere că două dintre cele trei partide care susțin actualul guvern nu au reușit să obțină locuri în noul parlament. De asemenea, partidul centrist, Partidul Democratic (DIKO), a coborât pe locul patru, cu doar 10% din voturi și 8 locuri, în scădere față de 11 anterior.
O apariție notabilă pe scena politică este Partidul Democrației Directe, fondat de europarlamentarul and influencerul de pe YouTube, Fidias Panayiotou, care a obținut 5,4% din voturi și 4 locuri. Panayiotou își propune să promoveze un model politic participativ, implicând cetățenii direct în procesul decizional, în special prin tehnologie. De asemenea, partidul „Cetățeni pentru Cipru”, înființat de fostul auditor general Odysseas Michaelides, a reușit să obțină 5,8% din voturi, concentrându-se pe o campanie anti-corupție.
