FT: FMI le atrage atenția guvernelor UE că nu „țin cont de lecțiile din 2022” în gestionarea creșterii prețurilor la energie și carburanți
FMI avertizează guvernele UE cu privire la gestionarea crizei energetice
Fondul Monetar Internațional (FMI) a emis un avertisment important pentru guvernele Uniunii Europene, subliniind că multe dintre măsurile adoptate în prezent pentru a gestiona creșterea prețurilor la energie și carburanți nu reflectă lecțiile învățate din crizele anterioare. Alfred Kammer, un oficial de marcă al FMI, a semnalat că strategii precum reducerea accizelor la carburanți sunt contraproductive și nu ancorează eficient consumul, având potențialul de a adăuga o povară fiscală și mai mare asupra bugetelor statelor membre.
Kammer a relevat faptul că aproape două treimi din subvențiile și reducerile fiscale menite să atenueze impactul crizei energetice sunt ineficiente. Deși aceste măsuri sunt intenționate să protejeze cetățenii de creșterile dramatice ale prețurilor cauzate de conflictele din Orientul Mijlociu, menținerea lor în picioare va aduce, pe termen lung, provocări financiare severe pentru diverse state europene.
Această avertizare a venit în contextul destabilizărilor cauzate de invazia Rusiei în Ucraina, care a influențat semnificativ piețele energetice din Europa. Kammer a remarcat că guvernele nu par să fi învățat din experiențele dificile întâmpinate în timpul crizei energetice anterioare, având în vedere repetarea greșelilor din trecut.
De asemenea, oficialul a evidențiat situația economică precar administrată de unele state europene, afectate de impactul crizei pandemice de COVID-19 și de conflictul din Ucraina. FMI estimează că anumite guverne din UE nu dispun de suficiente resurse fiscale pentru a implementa măsuri eficiente fără a se confrunta cu ajustări bugetare drastice, lăsându-le într-o poziție vulnerabilă în fața expunerilor piețelor financiare.
Potrivit datelor FMI, guvernele europene au investit aproximativ 2,5% din PIB în intervenții pentru sectorul energetic, ca reacție la provocările generate de război. În contrast, măsurile actualmente planificate de majoritatea guvernelor UE sunt, în medie, doar de 0,18% din PIB, ceea ce evidențiază o diferență semnificativă în politicile adoptate.
În lumina acestor provocări, FMI îndeamnă guvernele europene să reevalueze strategiile fiscale și să fie transparente cu cetățenii cu privire la costurile asociate măsurilor universale. De asemenea, este crucial să se creeze o discuție privind tranziția către surse energetice alternative, având în vedere prognozele care sugerează că actuala criză poate fi mai persistentă decât anticipările inițiale.
Avertismentele FMI sunt pertinente în contextul măsurilor recente implementate de unele state din Europa, cum ar fi Germania și Spania, care au optat pentru reduceri temporare ale impozitelor pe combustibili. Kammer subliniază importanța unui design bine structurat al măsurilor de suport, capabil să prevină problemele fiscale în viitor și să sprijine stabilitatea economică necesară.
